Bilanțul mandatului 2019-2024 (PDF)
Bilanțul mandatului 2014-2019 (PDF)
Primul mandat al preşedintelui Klaus Iohannis, 2014-2019, e sintetizat în 831 de pagini, pe capitole precum apărarea şi securitatea ţării, politica externă, afeceri europene, consolidarea statului de drept, relaţia cu cetăţenii, apărarea valorilor economiei de piaţă, politici de sănătate eficiente, relaţia cu românii din afara ţării şi un ultim Capitol, intitulat „Spre România Normală”. Informaţiile sunt însoţite de fotografii de la evenimentele oficiale.
El arată în finalul bilanţului primului mandat că „România normală, o ţară în care statul funcţionează în slujba cetăţeanului, este proiectul său pentru noul mandat, 2019-2024”.
Al doilea mandat al preşedintelui, 2019-2024, a fost sintetizat în 769 de pagini, pe capitole precum apărare, politică externă, afaceri europene, cadrul legislativ solid şi coerent, relaţia cu cetăţenii, societatea civilă, cu autorităţile publice şi cu clasa politică, România Educată, dezvoltarea economică, pandemia COVID-19, climă şi sustenabilitae, promovarea culturii, apărarea patrimoniului, relaţia cu românii din afara ţării.
Pe 21 decembrie 2014, Klaus Iohannis îl înlocuia pe Traian Băsescu la Cotroceni cu promisiuni ambițioase. Își dorea să reformeze sistemul de învățământ și pe cel sanitar și promitea că va lupta împotriva corupției.
„România lucrului bine făcut este angajamentul pe care mi l-am luat în fața oamenilor și cu care pornesc pe acest drum. Îmi propun ca la sfârșitul mandatului meu de Președinte, România să fie spațiul unei alte stări de spirit.”, spunea atunci Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis a fost ales președinte al României pentru două mandate. Ultimul ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie 2024. Mandatul lui a fost însă prelungit prin decizia Curții Constituționale care a anulat alegerile prezidențiale din noiembrie-decembrie 2024, iar Iohannis urma să rămână în funcție până la organizarea noilor alegeri.
Opoziția politică, formată din partidele AUR, POT și SOS, a contestat încă de la decizia CCR legitimitatea prelungirii mandatului și au cerut în mod repetat demisia lui Klaus Iohannis. După două încercări nereușite ale Opoziției de a supune suspendarea din funcție a lui Klaus Iohannis în plenul Parlamentului, a treia tentativă a reușit. Un rol important l-au avut parlamentarii USR care au semnat cererea de suspendare și au asigurat astfel numărul minim de semnături necesare pentru supunerea la vot a cererii de suspendare.
Klaus Iohannis devine primul președinte din istoria democratică a României care demisionează din funcție.
