„Ministerul Justiţiei se va înscrie în efortul de responsabilitate financiară. Ministerul de Justiţie va încerca să respecte bugetul pe care îl va obţine. Nu cred că poate fi vorba de restructurări din perspectiva de personal, pentru că, pe de o parte, în ceea ce priveşte ministerul în sine, direcţiile, serviciile sunt în mare măsură cu deficit de personal, dar funcţionează şi ne asigurăm că funcţionează corespunzător.
La nivelul conducerii ministerului funcţionăm cu doi dintre cei cinci secretari de stat din schemă şi nu intenţionăm să solicităm o suplimentare sub nicio formă, astfel încât ne înscriem într-o disciplină şi o rigoare financiară.
În ceea ce priveşte structurile subordonate, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ANABI, Cetăţenia, apreciem că nu poate fi vorba nici acolo de restructurări de personal, întrucât şi acolo schemele nu sunt complete”, spune Radu Marinescu în interviu.
Ministrul Justiţiei mai arată că procurorii au în lucru mai multe dosare deschise după anularea alegerilor prezidenţiale, în legătură cu manifestări extremiste şi legionare, finanţarea campaniilor electorale, influenţarea votului cetăţenilor, atacuri cibernetice care au vizat infrastructura electorală, anchete unde este posibil să fie efectuate verificări şi în străinătate.
În cazul manipulărilor de pe reţeaua TikTok în timpul campaniei electorale, Radu Marinescu spune că există o investigaţie la nivelul Comisiei Europene, iar deciziile pe care le va lua Comisia vor fi implementate în România.
Pe de altă parte, ministrul Justiţiei consideră că o eventuală reglementare a modului de exprimare pe reţelele de socializare trebuie analizată foarte atent, pentru a respecta drepturile cetăţenilor de a se exprima liber.
În legătură cu publicarea probelor în baza cărora Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale, Radu Marinescu susţine că există mai multe dosare deschise de parchete în legătură cu modul de desfăşurare a campaniei electorale, iar publicarea acestor probe ar compromite „aflarea adevărului cu relevanţă penală”.
În interviu, Radu Marinescu vorbeşte despre priorităţile mandatului său, printre care digitalizarea instanţelor, inclusiv prin folosirea Inteligenţei Artificiale, continuarea investiţiilor în penitenciare, scăderea taxelor de timbru, rezolvarea deficitului de personal.
AGERPRES: Domnule ministru, să începem cu cel mai arzător subiect din această săptămână – jaful din Olanda. Există neclarităţi cu privire la modul în care au fost scoase din ţară obiectele de patrimoniu – respectiv dacă era nevoie sau nu de o hotărâre de guvern. Care este nivelul de implicare a autorităţilor române în anchetă şi dacă aveţi noutăţi legate de acest caz?
Radu Marinescu: Este adevărat că acest eveniment deosebit de neplăcut ne-a afectat într-un mod deosebit. Să încep cu eforturile autorităţilor române. După câte cunoaşteţi, s-a constituit o celulă de criză interministerială la nivelul Guvernului României. Ministerul Justiţiei face parte din această celulă de criză şi, în cadrul ei, într-o formulă comună, căutăm cele mai bune proceduri şi abordări din partea autorităţilor române, pentru a sprijini efortul de a prinde făptuitorii şi a recupera bunurile. Ca element de noutate este faptul că, urmare a solicitării domnului prim-ministru Marcel Ciolacu, efectuată în şedinţa de Guvern, Ministerul Justiţiei a constituit un grup de lucru, care va analiza contractul încheiat pentru transportarea şi expunerea acestor bunuri în Olanda, urmând a propune celulei de criză cele mai bune soluţii pentru stabilirea unui plan de acţiune pe coordonata eventuală a pretinderii unor despăgubiri. În ceea ce priveşte legalitatea scoaterii din ţară a acestor bunuri, este o chestiune care este în analiza celulei de criză interministerială. Procedăm cu foarte multă atenţie, pentru a analiza întreaga documentaţie şi a stabili efectiv dacă s-au respectat toate exigenţele legale.
AGERPRES: Când vom putea avea o concluzie în urma acestei analize?
Radu Marinescu: Noi sperăm cât mai repede. Se lucrează efectiv. Ieri am constituit grupul de lucru, suntem în analiză, celula de criză s-a întâlnit de mai multe ori, astfel încât sperăm ca foarte repede să obţinem acest răspuns. Pe de altă parte, trebuie înţeles că trebuie responsabilitate şi alocate toate resursele cu atenţie, pentru ca demersurile pe care le vom face să fie şi încununate de succes.
AGERPRES: Aţi preluat mandatul într-o perioadă de mari frământări în societate, cu o creştere alarmantă a curentelor extremiste, xenofobe, anularea alegerilor, plus finanţări obscure în campania electorală. Care este stadiul anchetelor deschise de procurori? Până acum am văzut doar nişte dosare in rem după care s-a cam aşternut liniştea.
Radu Marinescu: N-aş putea să spun că s-a lăsat liniştea. Ceea ce vă pot spune este că se desfăşoară o activitate de urmărire penală, care presupune administrarea de probe şi investigarea laborioasă, atentă, corectă a tuturor aspectelor care sunt relevante pentru a se stabili dacă s-au săvârşit infracţiuni, care sunt persoanele care le-au săvârşit şi gradul de vinovăţie. Cunoaşteţi că există mai multe cauze, sunt vizate mai multe posibile fapte contrare legii, între care modalitatea de finanţare a campaniilor electorale, posibila influenţare a votului cetăţenilor, posibile infracţiuni de spălare de bani şi, evident, acele atacuri cibernetice care au vizat infrastructura electorală. Întrucât aceste chestiuni sunt de amploare, întrucât este posibil să existe şi elemente de extraneitate, care să presupună verificări care să fie făcute şi cu partenerii instituţionali din afara ţării, evident că există o durată a procedurilor, însă cu siguranţă nu putem să afirmăm că s-ar fi aşternut liniştea. Dimpotrivă, sper şi cred că autorităţile judiciare vor ajunge la adevărul relevant cu privire la ceea ce s-a întâmplat.
AGERPRES: În urmă cu o lună, procurorul general Alex Florenţa a solicitat modificarea legislaţiei penale şi pedepse mai aspre pentru cei care instigă la acte de violenţă, la ură sau discriminare în mediul online, dar şi pentru promovarea cultului persoanelor din organizaţii fasciste sau legionare. Aţi abordat acest subiect cu procurorul general?
Radu Marinescu: Vreau să vă spun că există un grup de lucru care a fost constituit la nivelul Parchetului General, în cadrul căruia participă şi Ministerul de Justiţie şi care se preocupă de o evaluare a legislaţiei în ceea ce priveşte formulele de extremism, extremismul violent şi caută soluţii pentru ca această legislaţie să fie adusă în corelaţie cu fenomenologia şi actualitatea acestor forme de extremism. Am avut o discuţie cu domnul procuror general legat de eficientizarea activităţii acestui grup de lucru, pentru a avea cât mai rapid soluţii, repet, în acord cu necesitatea de a combate extremismul în societatea românească. Ministerul Justiţiei este ferm implicat în activitatea de a implementa şi identifica cele mai bune formule de oprire a extremismului, mai ales cel violent. Cetăţenii sunt liberi să se exprime, sunt liberi să îşi exprime opiniile de orice fel, dar extremismul nu trebuie sub nicio formă să fie îngăduit într-o societate democratică şi într-o societate liberă.
AGERPRES: Legat de anularea alegerilor prezidenţiale, autorităţile şi cetăţenii obişnuiţi au fost surprinşi de puterea reţelelor de socializare, în special a TikTok, în manipularea oamenilor. Consideraţi că ar fi nevoie de o reglementare mai strictă a acestor reţele sau România se va alinia deciziilor Comisiei Europene?
Radu Marinescu: Deciziile Comisiei Europene sunt obligatorii şi, în măsura în care va exista un punct de vedere, cunoaşteţi de altfel că se investighează la nivelul Comisiei Europene, inclusiv cele întâmplate în legătură cu reţeaua TikTok şi în România, în măsura în care se vor formula anumite concluzii, sigur că România va lua act de ele şi va căuta să le implementeze. Cu siguranţă este necesar să avem un cadru legal care să oprească promovarea fenomenelor extremiste şi susceptibile a induce în societate o atitudine ilicită. Formele în care se poate face o asemenea reglementare însă trebuie atent gândite, astfel încât să respectăm şi necesitatea de a proteja drepturile şi libertăţile, democraţia şi valorile europene, dar în egală măsură să nu îngrădim nici posibilitatea de exprimare a cetăţenilor.
AGERPRES: Cum ar putea fi modificată legislaţia electorală în acest sens?
Radu Marinescu: Nu ştiu dacă e vorba de legislaţie electorală aici, pentru că această comunicare în media poate avea şi valenţe preelectorale. Cred că aici trebuie să ne ghidăm după valorile şi principiile exprimate inclusiv în legea civilă, care stabileşte foarte clar, e un principiu esenţial, că îţi este permis să faci numai ceea ce nu lezează pe altcineva, fie că e vorba de autorităţile publice, fie că e vorba de un alt cetăţean. De la acest principiu trebuie plecat. Reglementarea exprimării în media virtuală, repet, trebuie foarte atent analizată şi, dacă se va dovedi necesar, se vor lua măsuri, însă, repet, respectându-se şi posibilitatea de a te exprima liber ca cetăţean.
AGERPRES: În acest context, tot mai multă lume solicită ca autorităţile să dea publicităţii probele în baza cărora Curtea Constituţională a luat decizia din 6 decembrie 2024, pe nişte informaţii furnizate de serviciile secrete. Or, serviciile secrete nu sunt organe de urmărire penală. Unde este Justiţia în toată această poveste?
Radu Marinescu: Păi, Justiţia, după cum v-am amintit, este în această chestiune, întrucât, aşa cum v-am menţionat, s-au deschis acele dosare în care se efectuează cercetări, se administrează probe, pentru a se stabili dacă s-au săvârşit infracţiuni. În acest context, a da publicităţii probe care pot avea relevanţă într-o anchetă penală nu este un demers care să fie acceptabil la acest moment, întrucât poate compromite, pe o anumită coordonare, aflarea adevărului cu relevanţă penală. Pe de altă parte, este evident că societatea trebuie să cunoască adevărul, trebuie să cunoască elementele concrete care au fundamentat decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor şi sunt convins că, după ce se vor parcurge şi aceste etape de investigare penală, aspectele care vor fi descoperite vor fi aduse la cunoştinţa opiniei publice.
AGERPRES: Nu există pericolul ca anchetele penale să se prelungească prea mult şi noi să nu aflăm acele probe, până la alegerile din mai?
Radu Marinescu: Într-o anchetă penală, obiectivul este să aflăm adevărul. Societatea românească are nevoie de adevăr mai mult decât de orice altceva, însă nu are nevoie de orice fel de adevăr, ci de un adevăr care să fie stabilit, dacă este vorba de un adevăr judiciar, cu toată responsabilitatea, cu toată obiectivitatea, cu toată imparţialitatea şi cu toată preocuparea ca toate probele să fie administrate. De aceea, cred că nu putem să stabilim un termen în care să finalizăm o anchetă, dar trebuie să stabilim o exigenţă de celeritate, de preocupare, de activitate efectivă şi continuă în sprijinul şi în obiectivul de a se afla adevărul şi de a se stabili o stare de fapt şi de drept corespunzătoare realităţii.
AGERPRES: Cum ar trebui să interpretăm opinia Comisiei de la Veneţia, care spune că nu se pot anula nişte alegeri exclusiv pe baza informaţiilor clasificate? De asemenea, spune Comisia, Codul de bune practici în materie electorală impune un sistem eficient de căi de atac, or deciziile Curţii Constituţionale nu pot fi atacate în instanţă.
Radu Marinescu: Raportul Comisiei de la Veneţia reprezintă o analiză de drept constituţional comparat şi este o analiză care vizează o situaţie la nivel european. După cum cunoaşteţi, au mai existat situaţii în care alegerile au fost anulate. Până la urmă nu este acum momentul să facem o comparaţie între situaţiile actuale şi cele preexistente în alte state europene. Este însă de semnalat faptul că acest raport al Comisiei Europene este unul care stabileşte guidelines, să zic aşa, nişte linii de perspectivă valabile în profil constituţional la nivel european. Nu constituie o critică concretă, punctuală a deciziei Curţii Constituţionale a României.
AGERPRES: Totuşi, întrebarea a fost strict pe alegerile din România?
Radu Marinescu: Da. Întrebarea adresată Comisiei de la Veneţia a fost de a se stabili, principial, care sunt condiţiile recomandabile, pentru că această Comisie de la Veneţia face nişte recomandări, care sunt condiţiile recomandabile în care ar putea interveni o formulă de anulare a unor alegeri, raportat la un Cod de bune practici în aceste privinţe electorale şi raportat la nişte principii cu valenţă europeană.
Dar Comisia de la Veneţia nu a examinat, în sensul legalităţii sau temeiniciei, decizia Curţii Constituţionale a României. Şi în paragrafele – am citit-o şi eu cu atenţie – 6 şi 66, dacă nu greşesc, se spune de două ori de către Comisia de la Veneţia că nu constituie obiect al analizei sale decizia în sine a Curţii Constituţionale a României, ci doar care ar fi măsurile necesare, care ar fi căile de urmat, pentru ca anularea alegerilor să se facă într-un stat democratic, cu maxime garanţii pentru: respectarea dreptului electoral, posibilitatea cetăţenilor de a contesta rezultatele electorale, ce mecanisme procedurale ar trebui să fie instituite şi să fie funcţionale. Şi pe baza acestei analize se formulează nişte recomandări, care recomandări, în mod evident, vor fi avute în vedere de România, pentru că suntem un stat care respectă ‘rule of law’ şi respectă recomandările, inclusiv ale Comisiei de la Veneţia, le vom analiza cu foarte multă atenţie şi vom vedea în ce măsură legislaţia electorală are nevoie de modificări. Dar, accentuez, nu prezintă o concluzie de invalidare a deciziei Curţii Constituţionale a României. Spun acest lucru cu responsabilitatea unui jurist.
AGERPRES: Mai mulţi miniştri şi şefi de partide din arcul guvernamental au anunţat că este nevoie de o diminuare a cheltuielilor din sistemul bugetar. Cum arată bugetul Ministerului Justiţiei pe anul 2025 şi dacă veţi tăia de la capitolul cheltuieli?
Radu Marinescu: Este o întrebare care este de actualitate, într-adevăr. Ce pot să vă spun este că Ministerul Justiţiei se va înscrie în efortul de responsabilitate financiară pe care Guvernul îl adoptă şi îl transmite întregii societăţi. Ministerul de Justiţie va încerca să respecte bugetul pe care îl va obţine. Nu cred că poate fi vorba de restructurări din perspectivă de personal la nivelul Ministerului Justiţiei, pentru că, pe de o parte, în ceea ce priveşte Ministerul în sine, direcţiile, serviciile sunt în mare măsură cu deficit de personal, dar funcţionează şi ne asigurăm că funcţionează corespunzător. La nivelul conducerii MJ funcţionăm cu doi dintre cei cinci secretari de stat din schema ministerului şi nu intenţionăm să solicităm o suplimentare sub nicio formă, astfel încât ne înscriem într-o disciplină şi o rigoare financiară. În ceea ce priveşte structurile subordonate, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, ANABI, Cetăţenia, apreciem că nu poate fi vorba nici acolo de restructurări de personal, întrucât şi acolo schemele nu sunt complete de personal.
AGERPRES: Dar se impune să faceţi angajări la anumite structuri?
Radu Marinescu: Există o necesitate de personal, după cum am explicat, şi la nivelul ministerului şi la nivelul acestor structuri subordonate. Se fac încadrări în baza unor programe anterioare la nivelul penitenciarelor, unde este şi cea mai mare problemă, pentru că trebuie să asigurăm funcţionarea corespunzătoare a sistemului. Dar, repet, în măsura în care ni se va stabili o anvelopă bugetară, o vom respecta şi vom încerca să ne facem activitatea.
AGERPRES: Sindicatele din penitenciare au anunţat că ies joi din nou în stradă nemulţumite de ordonanţa ”trenuleţ”. Poliţiştii se plâng că nu le sunt plătite orele suplimentare şi se confruntă cu o lipsă de personal.
Radu Marinescu: Poliţiştii de penitenciare, vă referiţi. Sigur, nu este o problemă care să fie doar la nivelul penitenciarelor. Este o situaţie la nivelul întregului sistem de forţă, să zic aşa. Dar în ceea ce priveşte situaţia poliţiştilor de penitenciare, îmi este foarte cunoscută. Apreciez că este justificată nemulţumirea oricărui cetăţean care din veniturile sale pierde o anumită sumă. Despre ce este vorba aici? Este vorba de un spor de 75% pentru sâmbete, duminici şi sărbătorile legale. Am obţinut totuşi, prin negocierile purtate la nivelul Guvernului, ca munca suplimentară să fie remunerată. În ceea ce priveşte acest spor, există o analiză care se face din perspectiva legii bugetare şi, transmiţând preocupările legitime ale angajaţilor noştri către întregul Guvern, sperăm să găsim o formulă adecvată pentru a răspunde şi acestor nemulţumiri.
AGERPRES: Adică veţi găsi o rezolvare?
Radu Marinescu: Suntem optimişti că vom reuşi să recuperăm, într-o anumită măsură, aceste diminuări financiare.
AGERPRES: Şi la lipsa de personal?
Radu Marinescu: La lipsa de personal, aşa cum v-am spus, Administraţia Naţională a Penitenciarelor face încadrări, mai are posibilitatea şi are în derulare un program în acest sens, se va mai acoperi o parte din acest necesar de personal, însă aş vrea aici să adaug o singură chestiune, pentru că e important pentru întreaga societate, există deplină siguranţă în sistemul penitenciar, nu există niciun fel de risc de a se aduce din afară alte forţe să controleze situaţia sau să (…) sub nicio formă. Deci există siguranţă, atât a sistemului, cât şi în ceea ce priveşte pe cei privaţi de libertate, ale căror drepturi şi libertăţi trebuie şi ele respectate în limitele legii.
AGERPRES: Sindicaliştii ameninţau că nu or să mai intre în anumite ture.
Radu Marinescu: De aceea v-am şi răspuns, nu cred că se va întâmpla acest lucru. Înţeleg lupta sindicală, înţeleg mesajele transmise care uneori sunt mai vehemente aşa, dar consider că şi dânşii sunt conştienţi de responsabilitatea care ne revine fiecăruia dintre noi în poziţiile în care suntem în minister, pentru siguranţa unui sistem esenţial. Nu putem lăsa sistemul penitenciar în degringoladă şi nu cred că se va ajunge acolo.
AGERPRES: Percepţia oamenilor despre sistemul judiciar este foarte proastă în prezent. Magistraţii sunt văzuţi ca o castă de privilegiaţi: salarii mari, o mulţime de sporuri, pensii speciale, în timp ce activitatea judecătorilor şi procurorilor lasă de dorit: lupta împotriva marii corupţii s-a diminuat substanţial, procesele în instanţă se finalizează fie cu achitări, fie prescrierea faptelor. Cum schimbăm această imagine negativă a Justiţiei?
Radu Marinescu: Sigur că actul de justiţie trebuie să fie perceput de către cetăţean a se face în mod esenţial şi hotărât în interesul legitim al societăţii şi al cetăţeanului. Sigur că este nevoie ca cetăţeanul să aibă o percepţie bună despre actul de justiţie, pentru că există un principiu – Justiţia nu doar trebuie să se facă, dar trebuie să se şi vadă că se face. Justiţie se face, în momentul de faţă. Sistemul de justiţie funcţionează. Faptul că există o percepţie a cetăţeanului asupra existenţei unor distorsiuni în sistem se datorează unor probleme care au poate şi o componentă obiectivă şi o componentă subiectivă. Componentei obiective ne adresăm prin măsurile pe care le adoptăm şi intenţionăm să le adoptăm. Şi ele vizează celeritatea, de exemplu, desfăşurarea mai rapidă a proceselor, eficientizarea prin implementarea unor sisteme de digitalizare a desfăşurării proceselor, asigurarea infrastructurii necesare pentru ca cetăţenii să regăsească actul de justiţie în spaţii corespunzătoare, specializarea judecătorilor, se caută şi se implementează formule pentru a ameliora, sub acest raport, percepţia cetăţenilor.
Referitor la calitatea actului de justiţie, dacă se face sau nu se face dreptate, asta este o chestiune pe care o apreciază, în primul şi în primul rând, entităţile abilitate, Consiliul Superior al Magistraturii, care, în măsura în care apreciază că sunt judecători sau procurori care şi-au încălcat obligaţiile, dar în anumite condiţii strict stabilite de lege, pot lua măsurile corespunzătoare pentru sancţionare disciplinară, de exemplu, dacă sunt astfel de situaţii. În ceea ce priveşte remunerarea judecătorilor şi procurorilor şi acele pensii, cunosc faptul că în societate există discuţii, există percepţii, însă trebuie să ştim un lucru: nivelul de remunerare, condiţiile de remunerare, stabilirea pensiilor de serviciu – se numesc ele – au fost stabilite prin cooperarea cu organismele europene. Au fost stabilite în contextul în care am gândit o formulă de justiţie care să fie pusă la adăpost de acele tentaţii care ar încuraja cumva fenomenul de corupţie. Astfel, s-a ajuns la acordarea unor venituri corespunzătoare efortului, responsabilităţii pe care un judecător sau un procuror le au.
În momentul de faţă, nu putem discuta, pentru că a spus-o Curtea Constituţională, de diminuări ale salariilor sau pensiilor de serviciu. S-au realizat echilibrări necesare, în sensul ca pensia să nu mai depăşească salariul, după cum cunoaşteţi această chestiune. Este de discutat dacă ele vor mai creşte sau nu în viitor. Deocamdată vedeţi că suntem sub nişte constrângeri financiare semnificative. Însă nu aş putea să fac o calificare în sensul că aceste venituri sunt prea mari sau prea mici, în condiţiile în care, totuşi, puterea judecătorească, ştim cu toţii, este o teorie esenţială privitoare la stat, este una dintre puterile care echilibrează democratic un stat.
AGERPRES: Dumneavoastră sunteţi mulţumit de activitatea DNA din prezent, dacă ne raportăm la perioadele anterioare?
Radu Marinescu: Termenul de mulţumit introduce o măsură subiectivă a aprecierii fiecăruia. Ca ministru, am avut o întâlnire şi o discuţie cu reprezentanţii DNA, mi-au fost prezentate statistici şi date, care arată că Direcţia Naţională Anticorupţie funcţionează, are un număr semnificativ de cazuri. Dacă este să discutăm la nivelul percepţiei publice, cred că, şi recent, aţi văzut că sunt acţiuni, care au fost reflectate chiar de colegii dumneavoastră din media. Nu ştiu la care perioadă anterioară vă referiţi. Din punctul meu de vedere, Justiţia trebuie făcută cu instrumentele procedurale, legale, în normalitate, fără niciun fel de stridenţe mediatice sau de altă natură, fără a expune cetăţenii unor etichetări prealabile stabilirii aflării adevărului în cauzele penale, dacă ne referim la acestea. Însă trebuie făcută, întotdeauna, cu principiul sancţionării tuturor faptelor care sunt descoperite, tragerii la răspundere a persoanelor vinovate, recuperării prejudiciilor, pentru că aici este o componentă foarte importantă, nu doar trebuie să pronunţăm hotărâri de condamnare care să conţină formule de despăgubire, de confiscare, trebuie să le ducem până la capăt ca să recuperăm pentru stat ceea ce se cuvine ca despăgubire sau ca valoare supusă confiscării, astfel încât eu aş pune accentul nu pe comparaţii între diferite persoane, ci pe o analiză de sistem atentă, elaborată, a modului în care se desfăşoară justiţia penală în prezent.
AGERPRES: Instanţa supremă a dat recent o decizie prin care a stabilit că pentru infracţiunea de a conduce sub influenţa substanţelor psihoactive trebuie demonstrat că şoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce. Deocamdată nu este clar cum se va aplica această hotărâre. Procurorii au venit şi au spus că procesele vor fi întârziate prin efectuarea unor expertize şi posibil să se prescrie faptele. Este nevoie de o modificare legislativă?
Radu Marinescu: Această decizie intervine în mecanismul de uniformizare a practicii judiciare, care este prevăzut de Codul de procedură penală. Este unul dintre cele două instrumente cu care se lucrează, fie RIL-ul, fie…
AGERPRES: Procurorul general a cerut o modificare legislativă.
Radu Marinescu: Da, este posibil să se fie exprimat o opinie, pentru că în această ecuaţie evident că sunt autorităţile judiciare toate şi fiecare trebuie să-şi facă o evaluare din perspectiva sa şi să propună soluţii. E foarte bine că domnul procuror general a identificat o posibilă soluţie pentru această situaţie.
Ce trebuie însă înţeles este faptul că această decizie vine ca o normalitate a activităţii organelor judiciare, pentru că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este chemată să folosească aceste instrumente, ori de câte ori se constată în practică că există valenţe diferite de interpretare pentru situaţii care au un caracter similar sau identic. În această materie a articolului 336 alin. 2, unde s-a conturat această decizie obligatorie din perspectiva cerinţelor esenţiale ale elementului material al infracţiunii respective, se constata în practică existenţa unor divergenţe de jurisprudenţă şi atunci s-a intervenit prin acest mecanism. S-a stabilit – ceea ce cunoaşteţi, că aţi văzut în cuprinsul deciziei, cum va fi pusă în aplicare, urmează să vedem la nivelul jurisprudenţial şi analizăm cu foarte mare atenţie aceste posibile evoluţii ale jurisprudenţei, modul de punere în aplicare, pentru că organele judiciare vor pune în aplicare, această decizie nu va cunoaşte norme de interpretare sau altceva. În raport de modul cum se va repercuta asupra jurisprudenţei, Ministerul Justiţiei va analiza prin comunicare, prin dialog, printr-un grup de lucru pe această chestiune, dacă este nevoie de modificarea legislaţiei şi dacă va fi nevoie vom face acest lucru. Important este ca, şi este o proiecţie a programului nostru de guvernare, toate deciziile – CCR, CJUE, HP sau RIL, care au fost pronunţate, să fie raportate la nivelul şi conţinutul legislaţiei actuale, pentru a le integra, a le absorbi în corpul normelor şi astfel a avea o legislaţie clară, limpede, accesibilă.
AGERPRES: La final, am dorit să ne spuneţi care sunt priorităţile mandatului dumneavoastră.
Radu Marinescu: Priorităţile mandatului meu vizează funcţionarea normală şi eficientă a justiţiei, administrarea resurselor noastre cu responsabilitate, astfel încât să realizăm dezideratul pe care l-am mai amintit în cursul discuţiilor noastre, şi anume o justiţie pentru cetăţean şi o justiţie care să prezinte încredere pentru cetăţean. Pe această coordonată, vom identifica şi deja am identificat o serie de soluţii pentru a asigura ceea ce menţionam anterior, celeritate, adică desfăşurarea procedurilor judiciare cu suficientă, mă rog, în suficient timp, astfel încât să evităm şi situaţii pe care opinia publică le-a mai amintit – stingerea acţiunii penale prin prescripţie, etc. Tot felul de chestiuni.
AGERPRES: Sunt multe dosare care se prescriu în instanţe.
Radu Marinescu: Este adevărat. Trebuie înţeles că prescripţia este un element de drept material substanţial şi trebuie să căutăm soluţii şi să le implementăm, pentru a asigura desfăşurarea procedurilor penale, în termenul în care să se evite pe cât mai mult posibil intervenţia aceasta a prescripţiei. Accesibilitatea, pentru că cetăţeanul trebuie să aibă acces la actul de justiţie.
Şi în acest sens au făcut şi vom continua eforturile pe linia, de exemplu, taxelor de timbru, care uneori sunt prohibitive şi cetăţenii nu se pot adresa justiţiei. Şi atunci, practic, componenta aceasta a procesului echitabil, care decurge şi din articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 21 din Constituţie, nu poate să fie realizată. Apoi, este foarte important să eficientizăm activitatea justiţiei, prin conlucrare cu CSM, cu instanţele de judecată, cu Parchetul General şi parchetele. Să identificăm formulele prin care să acoperim schemele de personal, să le facem mai eficiente, eventual să regândim o arondare a localităţilor la parchete sau la instanţe, astfel încât să devină mai eficient actul de justiţie, să sprijinim componenta de digitalizare, care este foarte importantă. Să nu uităm că avem în implementare formula ECRIS 5 sau dosarul electronic naţional, care va permite iată cetăţeanului un mult mai uşor acces la dosarele care îl privesc, alte instrumente digitale care vor grăbi desfăşurarea proceselor, cum ar fi, de exemplu, un program de Inteligenţă Artificială, care va reproduce în text cuvântul rostit în timpul şedinţelor de judecată, ceea ce va permite o grăbire a desfăşurării proceselor, multe alte formule pe această coordonată care vor fi foarte utile.
Avem în vedere infrastructura esenţială a instanţelor de judecată, avem în vedere infrastructura Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, nu trebuie uitat faptul că avem condamnări la CEDO, pe condiţiile de privare de libertate, de exemplu. Or, aş vrea să vă spun că facem eforturi, inclusiv din perspectiva bugetului mai restrictiv, să zic aşa, în acest an, să nu pierdem investiţiile pe care le realizăm în ANP, pentru ca şi în acest an să avem câteva mii de locuri de privare de libertate recondiţionate sau noi, astfel încât să reducem, mă rog, gradul de condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Nu în ultimul rând, avem în vedere colaborarea cu profesiile conexe actului de justiţie, cu avocaţii, cu notarii, cu executorii judecătoreşti, cu experţii, modificări eventuale în ceea ce priveşte legislaţia care reglementează activitatea lor, tot pentru a asigura o eficientizare a actului de justiţie. Poate ar trebui făcută o emisiune întreagă cu ceea ce ne propunem, pentru că avem propuneri ambiţioase. Aş mai avea una, şi chiar nu vreau să nu o spun, vrem să îmbunătăţim calitatea legislaţiei şi vom analiza, pe fiecare domeniu în parte, calitatea normelor, corespondenţa lor cu normele europene, astfel încât să avem o lege simplă, clară, accesibilă, care să poate fi uşor aplicată şi asta va genera automat şi acel fenomen dorit de încredere a cetăţeanului în justiţie.
Ne propunem să facem toate jaloanele, să parcurgem toate jaloanele pentru a accede la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică şi aici avem nişte acte normative care trebuie adoptate, suntem în efort continuu pentru a obţine acest lucru şi, bineînţeles, să conservăm toate rezultatele bune pe care România le-a avut pe mecanismul ‘rule of law’, să depăşim şi ultimele recomandări care ne-au fost făcute, astfel încât justiţia din România să fie întru totul egală a celor din cele mai nobile, să zic aşa, în sens juridic, ţări ale Europei.
