Într-un lung dialog cu forţele politice şi apoi cu internauţii, preşedintele francez Emmanuel Macron a „tras un semnal de alarmă”, joi, şi a anunţat „eforturi” în faţa „ameninţării ruse”, promiţând că îl va avertiza pe Donald Trump în privinţa oricărui semn de slăbiciune în faţa lui Vladimir Putin, cu ocazia vizitei sale la preşedintele american de săptămâna viitoare, relatează AFP.
La trei ani de la declanşarea războiului din Ucraina, „intrăm într-o nouă eră”, a subliniat preşedintele francez, care a încercat joi să mobilizeze sprijinul în faţa „ameninţării pe care Rusia o reprezintă pentru Europa şi pentru Franţa”.
„Ne va obliga să facem nişte alegeri foarte puternice pentru noi înşine, pentru apărarea şi securitatea noastră”, a conchis Emmanuel Macron la finalul unui dialog de o oră şi un sfert cu internauţii, transmis în direct pe reţelele sociale.
În această „conversaţie”, pe care a promis să o repete, şeful statului, dornic să se plaseze în centrul jocului european într-un moment în care ruşii şi americanii au început singuri negocierile de pace, şi-a dezvăluit unghiurile de atac înaintea vizitei pe care o va efectua luni la Washington, la Donald Trump. „Îi voi spune: ‘Practic, nu poţi fi slab în faţa preşedintelui Putin. Nu eşti tu, nu este marca ta, nu este în interesul tău”, a explicat preşedintele francez. „Cum poţi fi credibil în faţa Chinei, dacă eşti slab în faţa lui Putin?”, şi-a expus Macron raţionamentul.
„Al doilea lucru de spus este: dacă lăsaţi Ucraina să fie luată de Putin, Rusia va fi de neoprit pentru europeni, pentru că va lua înapoi Ucraina cu armata sa, care este una dintre cele mai mari din Europa, cu toate echipamentele noastre, inclusiv echipamente americane. Aceasta este o greşeală strategică uriaşă”, a continuat să pledeze Macron, în încercarea de a-l convinge pe Donald Trump că este în interesul său să colaboreze cu europenii în acest moment.
Apărându-l pe omologul său ucrainean, cu care urma să discute joi seară, în faţa atacurilor recente ale lui Donald Trump, Macron a subliniat de asemenea că Volodimir Zelenski a fost ales printr-un „sistem liber”, spre deosebire de Vladimir Putin. Şi „nimeni nu are dreptul să spună: Ucraina nu are dreptul să adere la Uniunea Europeană, Ucraina nu are dreptul să adere la NATO”, a punctat Emmanuel Macron.
Mai presus de toate, preşedintele a dorit să „tragă un semnal de alarmă” în faţa „eforturilor” care îi aşteaptă pe francezi, pentru că Franţa va trebui să îşi „revizuiască” „alegerile bugetare”. Fără a fi mai specific, el i-a îndemnat şi pe europeni să îşi „sporească” „eforturile de război” în faţa „capacităţilor în creştere ale principalilor adversari”.
Ar trebui Franţa, care alocă aproximativ 2% din PIB pentru apărare, să meargă mai departe şi, la fel ca Polonia, să ţintească procentul de 5% cerut de Donald Trump? „Nu ştiu dacă 5% este cifra potrivită pentru Franţa, dar în orice caz, va trebui să mergem mai sus”, a răspuns Macron, care „nu exclude” lansarea unor credite pentru a sprijini finanţarea programelor de apărare.
TRUPE FRANCEZE ÎN UCRAINA?
Pentru moment, preşedintele a insistat că nu intenţionează să trimită soldaţi în Ucraina. „Ceea ce luăm în considerare în schimb este trimiterea de forţe pentru a garanta pacea după ce aceasta va fi negociată”, a precizat el. Acest punct este un măr al discordiei cu liderii partidelor, pe care Emmanuel Macron i-a primit timp de aproape patru ore la Palatul Elysée.
Comunistul Fabien Roussel şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că Macron a sugerat că ar trebui continuat sprijinul pentru Ucraina inclusiv din punct de vedere militar, dacă Ucraina doreşte să continue războiul.
Iar la extrema dreaptă a spectrului politic, Eric Ciotti (UDR) a deplâns faptul că Franţa s-a angajat într-o „viziune foarte belicoasă” şi că acum a fost prinsă „cu garda jos” de Donald Trump.
Dar mulţi politicieni au fost de acord că Franţa trebuie să îşi facă vocea auzită în noul concert al naţiunilor impus de Donald Trump. „Trebuie să transmitem un mesaj foarte clar (…) Europa va trebui să fie un pilon”, a declarat Marine Tondelier de la Ecologişti.
„Vocea Franţei şi a Europei este astăzi mai degrabă izolată”, a replicat Louis Aliot la televiziunea LCI. El a reprezentat Rassemblement National (RN, extrema dreaptă), în absenţa lui Jordan Bardella, care era aşteptat la Washington la reuniunea conservatorilor.
Din partea extremei stânga, Manuel Bompard a găsit interesant „să-l audă pe preşedinte folosind pentru prima dată termenul de nealiniere” faţă de Statele Unite, dar a deplâns faptul că Alianţa Nord-Atlantică este încă percepută ca „o obligaţie în viitoarea arhitectură de securitate” a Europei.
În plus faţă de aceste consultări, care reprezintă o încercare a lui Macron de a construi un consens într-un peisaj politic naţional fracturat, la începutul lunii martie este programată o dezbatere fără vot în Parlament cu privire la consecinţele contextului geopolitic european pentru Franţa.
