Sobolev a făcut această declaraţie într-un interviu acordat canalului de televiziune RTVI, în care a afirmat că vorba de „restaurarea lumii ruse /’russkii mir’/ în limitele graniţelor sale „naturale”.
În caz contrar, „s-ar putea să nu putem să ne păstrăm ţara”, a spus el, adăugând că, pentru a rezolva această problemă, Rusia are nevoie de o „armată puternică, bine antrenată şi bine înarmată”.
„Suntem cu toţii ruşi; Kievul este mama oraşelor ruseşti, Vladimir, Marele cneaz al Kievului, a fost rus, Iuri Dolgoruki (cneaz în Rusia kievleană), Iaroslav cel Înţelept, Marele cneaz al Novgorodului şi al Kievului, au fost de asemenea ruşi. De aceea, trebuie să apărăm lumea rusă”, a explicat deputatul din Dumă, evocând personalităţi istorice din secolele X-XII.
Potrivit unor istorici occidentali, Rusia ar proveni din ducatul Moscovei şi nicidecum din Rusia Kievleană, invocată foarte des de clasa politică de la Moscova după declanşarea invaziei pe scară largă în Ucraina în februarie 2022.
Preşedintele rus Vladimir Putin, anunţând declanşarea „operaţiunii militare speciale” în Ucraina, a afirmat că scopul ei este „demilitarizarea” şi „denazificarea” ţării vecine, precum şi protejarea locuitorilor din Donbas, zonă minieră din estul Ucrainei, cuprinzând regiunile Doneţk şi Lugansk.
Cu toate acestea, în mai puţin de un an de acţiuni militare, în Doneţk şi Lugansk au fost ucişi mai mulţi civili decât în cei şapte ani dinaintea invaziei, remarcă The Moscow Times, citând un raport al Dariei Morozova, comisarul pentru drepturile omului al regimului prorus din Doneţk, care indică cifra de 1.089 de civili morţi.
Către 2025, numărul victimelor civile în Ucraina se cifra la 12.500, inclusiv 650 de copii, conform datelor ONU.
Pe lângă obiectivele menţionate, Putin declarase la 24 februarie 2022 că Rusia nu va permite „maşinii militare a NATO” să se apropie de graniţele sale, dar războiul împotriva Ucrainei au determinat state vecine, odinioară nealiniate, să se alăture Alianţei Nord-Atlantice.
Astfel, Suedia şi Finlanda şi-au depus la scurt timp cererile de aderare la Alianţa Nord-Atlantică. Finlanda a devenit membră a blocului militar pe 4 aprilie 2023, având o frontieră terestră comună cu Rusia de aproape 1.300 km. Suedia a aderat la NATO pe 7 aprilie 2024 şi a anunţat o prezenţă militară consolidată pe insula Gotland, la 330 km de exclava rusă Kaliningrad.
Evgheni Prigojin, defunctul conducător al mercenarilor Wagner, evocase şi el eşecul obiectivelor războiului.
Potrivit acestuia, în loc să „demilitarizeze” Ucraina, Rusia a provocat o ‘pompare’ de arme în armata Kievului. „Dacă aveau, să zicem, 500 de tancuri înainte de începerea ‘operaţiunii speciale’, acum au 5.000. Dacă atunci aveau 20.000 de luptători bine instruiţi, acum au 400.000. Cum am demilitarizat-o? Dimpotrivă, am militarizat-o într-un mod infernal”, declarase el cu puţin timp înainte de a se răzvrăti împotriva conducerii armatei ruse în iunie 2023.
Pe 16 mai 2025, după o pauză de trei ani, au fost reluate negocierile directe între Rusia şi Ucraina. The Economist a scris că Moscova a cerut controlul asupra a patru regiuni ucrainene- Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie – pe care le-a anexat în septembrie 2022, dar nu le-a cucerit încă în totalitate. Totodată, şeful delegaţiei ruse la negocieri Vadim Medinski i-a ameninţat pe ucraineni că Rusia poate să lupte încă cinci, chiar 20 de ani.
Putin insistă în ultimul timp că războiul se va încheia doar odată ce „cauzele sale profunde” vor fi eliminate.
Înainte de invazie, el declarase în 2021 că Ucraina a fost „transformată într-o antiteză a Rusiei”, lucru cu care „nu ne vom împăca niciodată”.
Conform calculelor The Moscow Times pe baza unor date verificabile, în trei ani de război, fiecare dintre părţile beligerante ar fi pierdut cel puţin câte 400.000 de soldaţi, fără a lua în considerare pierderile în rândurile mercenarilor străini. În această perioadă, Rusia a ocupat peste 70.000 de km2 de teritoriu în Ucraina. Astfel, pentru fiecare kilometru pătrat capturat începând cu 24 februarie 2022 Rusia ar fi plătit cu viaţa a câte cinci soldaţi, potrivit publicaţiei citate.
