Înalta Curte de Casaţie şi Jusţiţie respinge afirmaţiile apărute în spaţiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraţilor. ÎCCJ reaminteşte că nu are atribuţii de avizare a proiectelor legislative, iar o consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituţional, şi nici ca o validare a conţinutului unui proiect de lege.
”Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge categoric afirmaţiile vehiculate în spaţiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraţilor. Declaraţiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curţi, nu corespund realităţii şi riscă să afecteze încrederea publică în independenţa justiţiei”, se arată într-un comunicat al ÎCCJ.
Înalta Curte reaminteşte că, potrivit Constituţiei şi legii, „nu are atribuţii de avizare a proiectelor legislative”, iar „o consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituţional, şi nici ca o validare a conţinutului unui proiect de lege”.
De asemenea, Înalta Curte a adăugat că ”a respins cu fermitate, în mod constant, orice iniţiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independenţa magistratului”.
ÎCCJ susţine că ”atribuirea către instanţa supremă a unui rol de «consilier legislativ» al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituţionale şi o atingere adusă principiului separaţiei puterilor în stat”.
Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ”reafirmă cu fermitate că nu a abandonat şi nu va abandona niciodată rolul său constituţional, iar magistraţii din România trebuie să aibă convingerea că independenţa lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice”.
