Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie afirmă, marţi, că legea privind pensiile magistraţilor este susceptibilă a încălca dreptul Uniunii Europene, întrucât nu ar respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime. Documentul, care este în analiza Curţii Constituţionale, ar duce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii sociale şi poate reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor. În aceste condiţii se cere sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
”Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat Curţii Constituţionale a României o solicitare de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilităţii măsurilor naţionale analizate cu exigenţele stabilite de dreptul Uniunii Europene şi de jurisprudenţa Curţii de Justiţie. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispoziţiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalităţii oricărei reforme care priveşte statutul şi garanţiile de independenţă ale magistraţilor”, a transmis, marţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, măsurile din legea privind pensiile magistraţilor ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:
(1) pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraţilor în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
(2) nu sunt însoţite de o fundamentare riguroasă şi transparentă care să permită efectuarea unui test de proporţionalitate, în lipsa datelor necesare;
(3) pot reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor;
(4) perpetuează o stare de instabilitate legislativă;
(5) instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
”Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenţei justiţiei, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituţional naţional şi de dreptul Uniunii Europene. Totodată, utilizarea mecanismului sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă un instrument esenţial pentru asigurarea interpretării şi aplicării unitare a dreptului european, precum şi pentru consolidarea cooperării dintre instanţele naţionale şi jurisdicţia Uniunii”, mai arată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în comunicatul de presă.
Şedinţa de miercuri a Curţii Constituţionale în care judecătorii ar urma să se pronunţe asupra constituţionalităţii legii privind pensiile magistraţilor este pusă sub semnul întrebării, în condiţiile în care judecătorul Gheorghe Stan ar fi făcut cerere de concediu paternal începând de luni.
Potrivit unor surse judiciare, există însă posibilitatea ca acesta să-şi anuleze concediul pentru a putea participa la şedinţa de miercuri (când la deliberări este necesară prezenţa tuturor celor nouă judecători care au participat la dezbateri), luând exemplul Siminei Tănăsescu, preşedintele CCR, care la sfârşitul lunii decembrie 2025 şi-a anulat concediul programat pentru a putea fi prezentă la şedinţa Curţii de la acea vreme.
Pe de altă parte, conform unor surse, chiar şi în absenţa lui Stan, ar exista posibilitatea ca, dacă se întruneşte cvorumul, cauza să fie repusă pe rol.
