Instanța supremă vorbește despre un „regres semnificativ în statutul magistraților” și acuză puterea executivă că, prin retorica publică privind „tăierea privilegiilor”, subminează în mod deliberat independența justiției.
Potrivit Înaltei Curți, sub justificarea reformei, tema pensiilor și a salarizării magistraților a fost menținută constant în spațiul public, nu doar prin proiecte legislative, ci și prin declarații, conferințe sau apariții media. Această strategie a reușit să inducă ideea că statutul magistraților ar fi un privilegiu, ceea ce, în opinia instanței supreme, reprezintă o deformare a realității. „A vorbi de la nivelul puterii executive despre tăierea aşa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor. În realitate, nu se taie un beneficiu, se taie din independenţa justiţiei, din echilibrul democraţiei”, arată ÎCCJ.
Înalta Curte avertizează că reducerea drastică a garanțiilor statutare va demotiva generațiile de magistrați aflate în funcție și va face profesia neatractivă pentru tineri. Consecința, susține instanța supremă, va fi subminarea chiar a fundamentelor statului de drept. „Respingem ferm o atare deformare a realităţii, care semnifică nu doar o desconsiderare a statutului constituțional al judecătorului, ci și afectarea independenței justiției”, se arată în comunicat.
Instanța supremă își exprimă sprijinul deplin pentru poziția Consiliului Superior al Magistraturii, care convocase deja adunările generale ale judecătorilor și procurorilor pentru a discuta efectele proiectului legislativ. Totodată, ÎCCJ subliniază că rămâne deschisă dialogului cu celelalte puteri ale statului, dar atrage atenția că protejarea independenței judecătorului „nu este un privilegiu, ci o garanție fundamentală pentru fiecare cetățean și pentru funcționarea democratică a statului”.
