SUA s-au confruntat luni cu condamnări pe scară largă pentru „crima de agresiune” din Venezuela la o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, relatează The Guardian.
Brazilia, China, Columbia, Cuba, Eritreea, Mexic, Rusia, Africa de Sud şi Spania s-au numărat printre ţările care au denunţat luni decizia lui Donald Trump de a lansa atacuri mortale asupra Venezuelei şi de a-l răpi pe liderul acesteia, Nicolás Maduro, şi pe soţia sa, Cilia Flores, pentru a fi judecaţi în SUA.
„Bombardamentele pe teritoriul venezuelean şi capturarea preşedintelui său depăşesc o limită inacceptabilă”, a declarat Sérgio França Danese, ambasadorul Braziliei la ONU. „Aceste acte constituie o ofensă foarte gravă la adresa suveranităţii Venezuelei şi creează un precedent extrem de periculos pentru întreaga comunitate internaţională”, a subliniat diplomatul.
Ambasadorul lui Trump la ONU, Mike Waltz, fostul său consilier de securitate naţională, a apărat atacul ca fiind o acţiune legitimă de „aplicare a legii” pentru a răspunde unor acuzaţii penale de lungă durată împotriva unui lider „ilegitim”, şi nu un act de război.
Reuniunea de la New York a fost convocată cu doar câteva ore înainte ca Maduro să se prezinte în faţa unui judecător federal din Manhattan fiind vizat de acuzaţii care includ conspiraţie la „narcoterorism”, import de cocaină şi trafic de arme – acuzaţii pe care le-a negat.
António Guterres, secretarul general al ONU, a avertizat că răpirea lui Maduro riscă să intensifice instabilitatea în Venezuela şi în întreaga regiune. El a pus la îndoială respectarea normelor dreptului internaţional în cadrul operaţiunii.
„Sunt profund îngrijorat de posibila intensificare a instabilităţii în ţară, de impactul potenţial asupra regiunii şi de precedentul pe care îl poate crea pentru modul în care sunt conduse relaţiile între state”, a spus Guterres într-o declaraţie transmisă Consiliului de către şefa afacerilor politice a ONU, Rosemary DiCarlo. El a îndemnat actorii venezueleni să se angajeze într-un „dialog incluziv şi democratic” şi a oferit sprijinul ONU pentru o soluţie paşnică.
RUSIA ŞI CHINA, INDIGNATE
Reuniunea a fost solicitată de Columbia, care a adresat o mustrare atent calibrată Washingtonului. Ambasadoarea ţării, Leonor Zalabata Torres, a condamnat acţiunea SUA ca fiind o încălcare a suveranităţii, independenţei politice şi integrităţii teritoriale a Venezuelei. „Democraţia nu poate fi apărată sau promovată prin violenţă şi coerciţie şi nici nu poate fi înlocuită de interese economice”, a spus ea. „Nu există nicio justificare, în niciun caz, pentru utilizarea unilaterală a forţei în scopul comiterii unui act de agresiune”, a proclamat diplomatul. Ea a adăugat că raidul aminteşte de „cea mai gravă interferenţă din zona (noastră) din trecut”.
Rusia şi China, ambele membre permanente ale Consiliului de Securitate, au fost mai puţin reţinute şi au cerut Statelor Unite să-i elibereze imediat pe Maduro şi Flores. Vasili Nebenzia, ambasadorul Moscovei, a descris intervenţia ca „o întoarcere la era anarhiei” şi a îndemnat Consiliul format din 15 membri să respingă metodele politicii externe militare a Statelor Unite.
Nebenzia, a cărui ţară se află în prezent sub sancţiuni americane în urma invaziei ilegale a Ucrainei, a adăugat: „Nu putem permite Statelor Unite să se proclame un fel de judecător suprem, care are dreptul exclusiv de a invada orice ţară, de a eticheta vinovaţii, de a pronunţa şi de a aplica pedepse, indiferent de noţiunile de drept internaţional, suveranitate şi neintervenţie”.
Reprezentantul Chinei, Fu Cong, a repetat acuzaţia, spunând că SUA „au călcat în picioare în mod arbitrar suveranitatea Venezuelei” şi au încălcat principiul egalităţii suverane. „Nicio ţară nu poate acţiona ca poliţist al lumii”, a arătat el.
China a cerut Statelor Unite „să-şi schimbe cursul, să înceteze practicile de intimidare şi coerciţie” şi „să revină la calea soluţiilor politice prin dialog şi negocieri”.
Ambasadorul cubanez, Ernesto Soberón Guzmán, a declarat în cadrul reuniunii: „Atacul militar al Statelor Unite împotriva Venezuelei nu are nicio justificare… Este o agresiune imperialistă şi fascistă cu obiective de dominare”.
Liderii europeni par divizaţi în faţa noii ordini mondiale după atacul asupra Venezuelei.
SUA SUSŢIN CĂ NU DUC UN RĂZBOI ÎMPOTRIVA VENEZUELEI
La reuniunea Consiliului de Securitate a luat cuvântul şi ambasadorul Venezuelei, Samuel Moncada, care a descris acţiunea SUA ca fiind un „atac armat ilegitim, lipsit de orice justificare legală”, care a inclus „răpirea preşedintelui constituţional al republicii, Nicolás Maduro Moros, şi a primei-doamne, Cilia Flores”. Moncada a adăugat: „Niciun stat nu se poate erija în judecător, parte şi executor al ordinii mondiale… Venezuela este victima acestui atac din cauza resurselor sale naturale”.
La rândul său, SUA a insistat că „nu există niciun război împotriva Venezuelei sau a poporului său”. Waltz a declarat Consiliului că operaţiunea a fost o acţiune de aplicare a legii, desfăşurată în urma unor acuzaţii de lungă durată. „Nu ocupăm o ţară; aceasta a fost o operaţiune de aplicare a legii”, a spus el, invocând ca precedent capturarea în 1989 a fostului lider al Panama, Manuel Noriega.
Waltz a citat articolul 51 din Carta ONU, care consacră dreptul la autoapărare, şi a spus că probele împotriva lui Maduro vor fi prezentate în mod deschis în instanţa americană. El l-a descris pe liderul venezuelean ca fiind „un aşa-zis preşedinte ilegitim” şi a afirmat că milioane de venezueleni, inclusiv exilaţii din Florida, sărbătoreau arestarea sa.
„Vreau să reiterez că preşedintele Trump a dat o şansă diplomaţiei. I-a făcut lui Maduro multiple oferte pe care a încercat să le dezamorseze. Maduro a refuzat să le accepte”, a dezvăluit Waltz.
Experţii au pus însă la îndoială legalitatea operaţiunii, subliniind că aceasta nu a fost autorizată de Consiliul de Securitate al ONU, nu a avut consimţământul Venezuelei şi nu a avut o justificare clară din punct de vedere al autoapărării. Carta ONU obligă statele să se abţină de la utilizarea forţei împotriva integrităţii teritoriale sau a independenţei politice a altor state – un principiu invocat în repetate rânduri în timpul reuniunii.
Cu toate acestea, Consiliul, paralizat de diviziunile dintre cei mai puternici membri ai săi, nu părea să se apropie de un răspuns colectiv. Orice încercare de a cenzura SUA va fi cu siguranţă blocată de dreptul său de veto, unul dintre cele cinci deţinute de membrii permanenţi ai Consiliului.
