S&P Global avertizează că, pe fondul scumpirilor cauzate de pandemie și de conflictul din Ucraina, lichiditățile mai multor state au fost afectate semnificativ. Această situație este agravată de creșterea dobânzilor și de dezechilibrele fiscale, informează Adevărul.
Într-un raport recent, S&P Global Ratings a semnalat că, în următorul deceniu, un număr tot mai mare de țări ar putea fi expuse riscului de incapacitate de plată a datoriilor în valută străină, din cauza creșterii semnificative a îndatorării și a costurilor de împrumuturi.
Evaluările de credit pentru țările suverane au scăzut constant la nivel global în ultimul deceniu.
Aceste observații constituie un avertisment grav, chiar dacă, la începutul anului, națiunile creditoare bogate au afirmat că riscurile unei crize a datoriilor globale se diminuează.
„Acești factori creează rapid provocări de lichiditate, deoarece accesul la finanțare scade și fuga de capital se accelerează”. „În multe cazuri, acesta constituie punctul de vârf în care constrângerile de lichiditate și solvabilitate devin problematice pentru un guverne”, scrie în raport.
Finanțele statelor au fost puternic afectate de pandemia de COVID-19 din 2020, conducând la șapte cazuri de neplată a datoriilor în valută străină, incluzând Belize, Zambia, Ecuador, Argentina, Liban și Surinam, care a experimentat două astfel de situații.
Ulterior, creșterea prețurilor alimentelor și carburanților, provocată de invazia Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, a exercitat o presiune suplimentară. Astfel, alte opt țări, printre care Ucraina și Rusia, au intrat în incapacitate de plată în 2022 și 2023.
In 2020, numărul total de nerambursări a depășit o treime din cele 45 de cazuri de neplată în valută suverană înregistrate din 2000.
S&P Global Ratings a examinat datele privind defaulturile din ultimele două decenii și a constatat că țările în curs de dezvoltare depind acum tot mai mult de împrumuturile guvernamentale pentru a atrage capital străin.
În raportul S&P se mai arată că: „Datoria guvernamentală mai mare și dezechilibrele fiscale au determinat scăderea de capital, care, la rândul său, a intensificat presiunile asupra balanței de plăți, a epuizat rezervele valutare și, în cele din urmă, le-a întrerupt capacitatea de a se împrumuta – în esență, o spirală fatală care a dus la neplata”.
Standard & Poor’s (S&P) a menținut ratingul de BBB-/A3 pentru datoria guvernamentală a României, și i-a conferit o perspectivă stabilă atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt în valută.
S&P estimează că economia României va crește cu 1,6% în 2024 și va avea o medie de aproape 3% între 2025 și 2027. Aceste proiecții se bazează pe fondurile europene din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și din Mecanismul de Redresare și Reziliență. Ministerul Finanțelor a subliniat că principalii factori ce ar putea îmbunătăți ratingul de țară sau perspectiva sunt reducerea deficitului fiscal și a datoriei publice ca procent din PIB, precum și îmbunătățirea structurii datoriei și scăderea costurilor serviciului datoriei guvernamentale.
În același timp, există riscuri ce ar putea afecta negativ ratingul de țară sau perspectiva. Acestea includ o creștere a deficitelor guvernamentale peste proiecțiile pe termen mediu, ceea ce ar conduce la o creștere a datoriei publice ca procent din PIB. De asemenea, persistența dezechilibrelor, precum inflația ridicată sau deficitele semnificative de cont curent, ar putea provoca o corecție macroeconomică, rezultând într-o creștere economică mai redusă, conform S&P.
