Pe 25 iulie, Direcția Națională Anticorupție a informat că Dragoș Anastasiu și Cristian Băciucu au avut calitatea de martori denunțători, motiv pentru care procurorii au dispus clasarea cauzei împotriva lor în temeiul art. 315 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. d din același cod.
Această justificare ridică semne de întrebare, deoarece litera d se referă la cazuri de neimputabilitate, cum ar fi constrângerea sau șantajul. În schimb, pentru situațiile de denunț care exonerează de răspundere penală, legea prevede aplicarea literei h – adică „există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege”.
„Dacă Anastasiu ar fi fost denunțător, așa cum spune DNA, clasarea trebuia făcută în baza literei (h), nu (d). Practic, DNA i-a manipulat într-un mare fel pe cei de la G4Media – și de aici toată presa română”, afirmă Liviu Avram.
Discuția despre temeiul juridic devine însă secundară în contextul mai larg al scandalului. Adevărul este deja consemnat negru pe alb în rechizitoriu, unde se arată explicit că Dragoș Anastasiu și Cristian Băciucu, în calitate de reprezentanți ai Touring Eurolines SA, au fost vizați pentru infracțiuni de dare de mită și cumpărare de influență, dar cauza a fost clasată:
„În temeiul art. 315 alin. 1 lit. b C.p.p. rap. la art. 16 lit. d C.p.p., cu aplicarea art. 290 alin. 3 C.p. și art. 292 alin. 2 C.p. dispune:
III. Clasarea cauzei având ca obiect săvârșirea de către reprezentanții Touring Eurolines SA a infracțiunilor de dare de mită (…) și cumpărare de influență (…)”
Așadar, nu este vorba despre un simplu martor. Un martor nu primește o soluție de clasare a cauzei penale. Doar o persoană vizată inițial pentru fapte penale — dar exonerată prin cooperarea cu ancheta — poate beneficia de o astfel de dispoziție.
Mai mult, aplicarea articolelor 290 alin. 3 („Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.”) și 292 alin. 2 („Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.”) din Codul penal confirmă că Anastasiu a beneficiat de regimul legal aplicabil celor care denunță faptele de corupție în care au fost implicați.
DNA a transmis că a fost vorba de „martori denunțători”, dar nu a folosit temeiul procedural corect (litera h, și nu d). Însă trimiterea la temeiurile din Codul penal lămurește pe deplin situația.
Totuși, dincolo de tehnicalitatea codului, esența rămâne neschimbată:
- Dragoș Anastasiu a fost parte activă într-o schemă de corupție;
- A evitat răspunderea penală pentru că a denunțat la timp faptele;
- A recunoscut că a plătit „taxă de protecție” pentru a-și salva afacerea;
- A primit clasare penală, ceea ce implică că a fost inițial cercetat pentru fapte penale.
