Cea mai înaltă instanţă administrativă din Franţa a menţinut decizia de a închide popularul canal de televiziune C8 în urma eşecului repetat de a respecta drepturile omului şi de a proteja minorii, provocând o revoltă în rândul unor politicieni de dreapta care au acuzat un atac asupra libertăţii de exprimare, relatează AFP.
Canalul C8 face parte din grupul Canal+ deţinut de conglomeratul media Vivendi al miliardarului conservator Vincent Bollore. Canalul va ieşi din emisie la 1 martie, după ce organismul francez de supraveghere a mass-media Arcom a decis să nu-i reînnoiască licenţa de 10 ani şi a predat-o unui alt canal care depusese o ofertă.
Această decizie a fost confirmată de cea mai înaltă instanţă administrativă, care a declarat că Arcom a retras licenţa în mod legal, având în vedere eşecul repetat al C8 de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale de a respecta drepturile omului şi de a proteja minorii, dar şi eşecul său de a obţine profit.
Politicienii de dreapta, inclusiv liderul opoziţiei de extremă dreapta, Marine Le Pen, dar şi – mai puţin obişnuit – conservatorii de la guvernare au criticat vehement decizia.
Le Pen a numit-o „o decizie îngrijorătoare care se pronunţă în favoarea ayatolahilor gândirii de turmă”.
Ministrul de interne Bruno Retailleau, un conservator care este văzut ca având ambiţii prezidenţiale, a declarat că C8 „a găsit un public”, iar eliminarea sa îl privează de un „spaţiu de exprimare”.
Hotărârea instanţei vine în contextul în care politica europeană privind ceea ce se poate şi ceea ce nu se poate spune – fie online, fie la televizor – a fost pusă la îndoială de administraţia preşedintelui american Donald Trump. Vicepreşedintele JD Vance şi miliardarul Elon Musk au catalogat încercările europene de a institui măsuri de protecţie într-un peisaj mediatic din ce în ce mai vitriolant şi polarizat drept un atac la adresa libertăţii de exprimare.
Canal+ a declarat că deplânge decizia instanţei. Aproximativ 400 de membri ai personalului şi furnizori îşi vor pierde probabil locurile de muncă, iar C8 şi-a dovedit „vivacitatea” şi popularitatea cu peste 9 milioane de telespectatori în fiecare zi, se arată într-o declaraţie. „Un întreg ecosistem este sacrificat”, arată grupul media.
Arcom a impus o amendă record de 3,5 milioane de euro companiei C8 în 2023, după ce vedeta canalului, Cyril Hanouna, l-a numit pe un deputat de stânga un „rahat” şi un „nesimţit” în 2022 pentru că a menţionat în emisiunea sa activităţile din Africa ale proprietarului C8, Bollore.
Unul dintre avertismentele primite de C8 a fost legat de decizia de a invita în emisiune un tânăr de 17 ani să vorbească despre recenta carieră a părinţilor săi în pornografie, ceea ce, potrivit autorităţii de reglementare, ar putea duce la stigmatizarea copilului în viitor.
În ultimii ani, mijloacele de informare în masă ale lui Bollore au luat o turnură din ce în ce mai de dreapta, concentrându-se pe criminalitate şi imigraţie şi acordând mult timp de emisie politicienilor din partidul lui Le Pen.
Istoricul media Alexis Levrier a remarcat că decizia instanţei s-a bazat pe o lege din 1986 adoptată de guvernul conservator de la acea vreme pentru a reglementa peisajul mediatic. „La acea vreme, dreapta moderată ştia că nu se poate permite totul pe licenţe care aparţin statului”, a declarat el într-o postare pe X.
