Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut puternic în luna aprilie cu 10,6 puncte până la valoarea de 33,3 puncte, cea mai mică valoare de la declansarea pandemiei de coronavirus. Circa 86% dintre analiştii economici anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. De asemenea, anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, din nou, în scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 0,7%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti.
”Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut puternic în luna aprilie cu 10,6 puncte până la valoarea de 33,3 puncte, cea mai mică valoare de la declansarea pandemiei de coronavirus. Această situaţie s-a datorat exclusiv scăderii puternice a componentei de anticipaţii a indicatorului, cu 16,9 puncte, în timp ce componenta de condiţii curente a crescut cu 2,1 puncte”, anunţă asociaţia.
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (mai 2026) a crescut comparativ cu valoarea înregistrată în luna martie şi a atins nivelul de 4,78%.
În ceea ce priveşte cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 86% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0494 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,1112 lei pentru un euro.
”Riscul unui rezultat al alegerilor prezidenţiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a generat o scădere puternică a componentei de anticipaţii, care a dus indicatorul de încredere la cea mai mică valoare de după pandemie. În acelaşi timp, deficitul bugetar anticipat pentru anul în curs s-a majorat către 8% din PIB, iar creşterea economică anticipată a scăzut sub 1%”,spune Adrian Codirlaşu, CFA, preşedinte al Asociaţiei CFA România.
Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 43% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o scădere. De asemenea 78% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 14% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut comparativ cu exercitiul anterior la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,9% din PIB.
”Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, din nou, în scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 0,7%, existând şi opinii în rândul participanţilor privind o posibilă intrare în recesiune a economiei româneşti”, arată asociaţia.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 57% în următoarele 12 luni.
