Frank Eckard, directorul general al producătorului german de magneţi Magnosphere, primeşte un val de apeluri disperate din partea producătorilor auto şi a furnizorilor de componente. Aceştia caută cu disperare surse alternative de magneţi, după ce restricţiile la export impuse de China au dus la o penurie severă, relatează Reuters.
Unii furnizori i-au spus lui Eckard că fabricile lor ar putea fi oprite până la jumătatea lunii iulie dacă nu găsesc rapid o soluţie.
”Întreaga industrie auto e în panică totală. Sunt dispuşi să plătească orice preţ,” a declarat Eckard.
Restricţiile Chinei la exporturile de magneţi pe bază de pământuri rare – componente esenţiale în producţia de automobile – au reactivat îngrijorările în rândul executivilor auto.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat vineri că omologul său chinez, Xi Jinping, a fost de acord să permită fluxul de pământuri rare şi magneţi către Statele Unite. O echipă comercială americană urmează să aibă discuţii cu oficiali chinezi la Londra luni.
Industria auto se teme că această criză ar putea deveni al treilea şoc major de aprovizionare în cinci ani. Între 2021 şi 2023, lipsa de semiconductori a eliminat milioane de unităţi din planurile de producţie. Înainte de asta, pandemia de COVID-19 a dus la oprirea fabricilor în 2020. Deşi aceste crize au determinat companiile auto să-şi consolideze strategiile de aprovizionare şi să reevalueze practicile de stocuri minime, Eckard crede că ”nimeni nu a învăţat nimic din trecut”.
China controlează aproximativ 70% din extracţia globală de pământuri rare, 85% din capacitatea de rafinare şi 90% din producţia de aliaje şi magneţi pe bază de pământuri rare, potrivit AlixPartners.
Conform Agenţiei Internaţionale a Energiei, un vehicul electric foloseşte aproximativ 0,5 kg de pământuri rare, iar unul cu motor termic, cam jumătate din această cantitate.
Problema e agravată de dominaţia Chinei asupra exporturilor: un mic grup de birocraţi chinezi analizează sute de cereri de permise de export, lăsând soarta liniilor de asamblare auto în mâinile lor.
Mai multe fabrici de piese auto din Europa au fost deja închise, iar altele urmează, a avertizat asociaţia furnizorilor auto din Europa, CLEPA.
”Mai devreme sau mai târziu, toată lumea va fi afectată,” a spus Benjamin Krieger, secretar general CLEPA.
În încercarea de a reduce dependenţa de China, companiile auto – inclusiv GM, BMW, ZF şi BorgWarner – lucrează la dezvoltarea de motoare cu conţinut redus sau zero de pământuri rare. Dar producţia la scară largă e încă departe de realitate.
Uniunea Europeană a lansat Iniţiativa privind materiile prime critice, dar e considerată insuficient de rapidă.
”China are mereu un as în mânecă cu pământurile rare,” a spus Mark Smith, CEO al companiei miniere NioCorp.
Între timp, unii jucători caută alternative. Compania britanică Warwick Acoustics a dezvoltat difuzoare fără pământuri rare, care vor echipa un model de lux mai târziu în acest an.
Niron, din Minneapolis, a strâns peste 250 de milioane de dolari de la investitori precum GM, Stellantis şi Magna şi planifică o fabrică de un miliard de dolari care va începe producţia în 2029.
Pe termen scurt însă, producătorii auto sunt nevoiţi să găsească soluţii de urgenţă pentru a evita oprirea fabricilor. Mercedes-Benz, de exemplu, discută cu furnizorii despre crearea de stocuri de magneţi pe bază de pământuri rare. Analiştii avertizează că restricţiile ar putea forţa producătorii auto să livreze maşini incomplete, aşa cum s-a întâmplat în criza semiconductorilor.
Dependenţa industriei auto de China nu se opreşte la pământurile rare: potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2024, China deţine peste 50% din aprovizionarea globală cu 19 materii prime esenţiale, inclusiv mangan, grafit şi aluminiu.
”Aceasta este doar o primă avertizare,” a spus Andy Leyland, co-fondator al firmei de analiză SC Insights.
