Audi a raportat o scădere dramatică a profitului net în prima jumătate a anului 2025, înregistrând doar 1,3 miliarde de euro după taxe – cu 37,5% mai puțin decât în perioada similară a anului trecut. Este al treilea an consecutiv în care rezultatele semestriale sunt semnificativ sub cele anterioare, iar compania, parte a grupului Volkswagen, a anunțat și o revizuire negativă a prognozelor financiare pentru întregul an. Veniturile estimate au fost reduse la 65-70 miliarde de euro, iar marja de profit este de asemenea revizuită în jos.
Printre cauzele majore ale declinului se numără tarifele vamale impuse de administrația Trump asupra importurilor auto europene, care au generat costuri suplimentare de aproximativ 600 milioane de euro pentru Audi doar în primul semestru. Spre deosebire de BMW, care dispune de facilități de producție în SUA, Audi nu are un astfel de avantaj și nu a transferat costurile suplimentare către consumatori, ceea ce a dus la un impact direct asupra profitabilității.
Un alt factor important îl reprezintă restructurarea amplă a companiei, care a inclus anunțul reducerii a 7.500 de locuri de muncă în Germania până în 2029. Pentru acest proces, Audi a constituit deja provizioane de circa 600 milioane de euro, însă reprezentanții companiei susțin că primele efecte pozitive ale așa-numitei „Zukunftsvereinbarung” (Acord pentru viitor) au început să apară, compensând aproximativ jumătate din costurile inițiale, potrivit Focus.
Finanțele slabe reflectă și dificultățile întâmpinate pe piețele internaționale, în special în China și Statele Unite, două regiuni esențiale pentru vânzările Audi. În China, compania se confruntă cu un mediu extrem de competitiv, dominat de o scădere agresivă a prețurilor pe segmentul vehiculelor electrice. În SUA, pe lângă tarifele vamale, cererea pentru modelele de lux a scăzut, în timp ce rivalii locali profită de costuri mai mici de producție.
Gigantul auto german în corzi: Audi pierde miliarde și taie drastic prognozele pentru 2025
„Aceste rezultate arată cât de necesară este transformarea pe care am început-o. Trebuie să accelerăm schimbările, să continuăm cu ‘plin gaz’ procesul de restructurare și adaptare la noile realități economice și tehnologice”, a declarat Jürgen Rittersberger, directorul financiar al Audi. Planurile companiei vizează economii de peste un miliard de euro anual pe termen mediu, în principal prin optimizarea producției și accelerarea tranziției către modele electrice și automatizate.
Declinul Audi se înscrie într-o tendință mai amplă la nivelul grupului Volkswagen, care a raportat la rândul său o scădere de peste 33% a profitului net în trimestrul al doilea din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Profitul net al grupului a ajuns la doar 2,29 miliarde de euro, față de peste 3,4 miliarde de euro în T2/2024. Tarifele vamale impuse de SUA, combinate cu costurile mari ale restructurării și cu performanța mai slabă a mărcilor de lux precum Porsche și Audi, au afectat semnificativ rezultatele financiare ale celui mai mare producător auto european.
Pe lângă tarife și restructurare, grupul Volkswagen se confruntă și cu probleme de imagine în China, după ce a fost criticat pentru echiparea unor modele cu anvelope de calitate inferioară produse local, ceea ce a dus la nemulțumirea clienților și la scăderea încrederii în brand.
Analiștii economici avertizează că industria auto europeană traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, fiind prinsă între presiunile comerciale ale SUA, concurența tot mai agresivă din partea producătorilor chinezi și costurile uriașe ale tranziției către electrificare. Marjele de profit sunt afectate și de faptul că vehiculele electrice, deși reprezintă viitorul pieței, aduc câștiguri mai reduse decât modelele convenționale, în special în faza inițială de producție.
În acest context, grupul Volkswagen și brandurile sale premium, inclusiv Audi, Bentley și Lamborghini, se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări strategice din ultimii ani. Conducerea grupului a avertizat deja că 2025 ar putea deveni unul dintre cei mai dificili ani pentru industria auto europeană, iar perspectivele de revenire depind de evoluția politicilor comerciale internaționale și de capacitatea producătorilor europeni de a-și adapta rapid modelele de business la noile condiții economice globale.
