“Am luat notă cu îngrijorare de declaraţiile privind probabila creştere a unor taxe şi accize şi atragem atenţia că majorarea acestora – inclusă deja în draftul Programului de Guvernare – ar penaliza o industrie cu o rată ridicată de conformare fiscală şi care a fost afectată major, în perioada 2023-2024, de două măsuri fiscale consecutive: creşterea TVA de la 6% la 16% şi introducerea unei accize nearmonizate pe zahăr, aplicabilă exclusiv băuturilor nealcoolice. Aceste măsuri cumulate, într-un context inflaţionist, au generat efecte negative semnificative asupra performanţei sectorului şi asupra consumatorului român”, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă preşedintelui României, Nicuşor Dan, şi premierului, Ilie Bolojan.
În acest context, reprezentanţii Asociaţiei consideră prioritară eficientizarea colectării TVA-ului existent, în locul introducerii de taxe suplimentare, care riscă să afecteze companiile corecte, în timp ce necolectarea eficientă a TVA continuă să genereze pierderi bugetare semnificative şi distorsiuni concurenţiale în economie.
ANBR îşi doreşte identificarea de soluţii sustenabile care să contribuie la redresarea şi stabilizarea finanţelor publice. În acelaşi timp, consideră esenţial ca măsurile fiscale avute în vedere să fie “echitabile, eficiente şi fundamentate pe evaluări de impact real”, aşa cum rezultă şi din studiul realizat de PwC România, la solicitarea ANBR.
Studiul menţionat arată că în urma introducerii acestor măsuri (TVA + acciza pe zahăr), preţul mediu per litru de băutură răcoritoare a crescut cu aproximativ 1,2 lei. Creşterea de preţ se situează cu mult peste media inflaţiei alimentare şi a inflaţiei generale în România.
“Rezultatul: creşterea directă a preţului mediu pe litru la raft între 20-25% şi până la 50% pentru băuturile în ambalaje la peste 2,5l. Creşterea directă a preţului înseamnă +14 puncte procentuale faţă de rata medie actuală a inflaţiei din România şi +5 puncte procentuale peste rata medie a inflaţiei din industria”, se menţionează în document.
Studiul PwC a subliniat că în 2024, piaţa băuturilor răcoritoare a înregistrat o scădere a volumului de vânzări cu 3% faţă de anul 2022, în ciuda unei creşteri valorice de aproape 40%, cauzată exclusiv de scumpiri. Potrivit studiului citat, scăderea vânzărilor a avut efect de domino asupra întregului lanţ valoric: căderea volumelor vândute a avut impact negativ direct asupra furnizorilor locali, afectând oportunităţile de angajare şi competitivitatea la export; investiţiile în industrie au fost frânate, în condiţiile în care cadrul fiscal instabil descurajează dezvoltarea pe termen lung.
Nu în ultimul rând, acciza pe zahăr este o măsură discriminatorie: deşi băuturile răcoritoare reprezintă sub 3% din aportul zilnic de calorii al populaţiei, doar ele sunt accizate; această acciză creează un tratament fiscal inechitabil şi afectează performanţa unei industrii care contribuie anual cu miliarde de lei la economia naţională şi oferă mii de locuri de muncă, subliniază sursa citată.
“Acciza este o măsură ineficientă fiscal şi nu produce efecte reale în privinţa sănătăţii populaţiei. Ba mai mult, poate conduce şi la puternice dezechilibre în piaţă şi la reorientarea consumatorilor către consumul de băuturi slab alcoolizate şi spirtoase”, se menţionează în scrisoarea deschisă.
Înainte de implementarea accizei, industria băuturilor răcoritoare a avut o contribuţie totală (directă şi indirectă) de peste 3,5 miliarde euro la economia României, din care 1 miliard euro reprezenta valoare adăugată brută directă (Socio Economic Impact Study 2017-2020).
Totodată, industria băuturilor răcoritoare este un angajator principal în comunităţile în care operează şi, de asemenea, un centru regional de producţie de băuturi, cu 15 fabrici în România, contribuind la economiile locale, dar şi la echilibrarea deficitului comercial prin exporturi semnificative către peste 10 ţări din regiune.
“Credem că un set de măsuri eficiente şi durabile pe termen lung poate fi adoptat numai prin consultarea sectoarelor implicate, având în vedere impactul măsurabil al fiecărei iniţiative. Doar în acest fel ar beneficia toată lumea, inclusiv consumatorii, asigurând în acelaşi timp un mediu concurenţial echitabil pentru întregul lanţ valoric al industriei agroalimentare şi mediului de afaceri. Ca urmare, vă solicităm să fim parte la dialog şi, împreună, să găsim cele mai bune soluţii pentru a depăşi provocările economice actuale şi să continuăm dezvoltarea acestei industrii importante pentru economia României”, se mai arată în documentul semnat de Alice Nichita, preşedinte al Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare.
ANBR reuneşte cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din România
