Practic, am putea ajunge în situația absurdă de a nu mai găsi în farmacii nici măcar un banal paracetamol. Motivul? Directiva europeană privind tratarea apelor urbane reziduale adoptată la sfârșitul anului trecut de Comisia Europeană impune producătorilor costuri uriașe pentru finanțarea unor procese de tratare avansată a apelor reziduale.
„Aplicarea acestei Directive în forma sa actuală este un act de nedreptate flagrantă, care va duce la falimentarea industriei locale de medicamente, lăsând pacienții fără tratamentele de bază de care au nevoie zilnic”, a declarat dr. Dragoș Damian, directorul executiv al Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER).
„Nu putem permite ca această povară financiară să fie plasată exclusiv pe umerii industriei farmaceutice, fără a ține cont de realitățile economice. Vorbim de costuri uriașe pe care fabricile din România nu le pot susține, într-un context deja extrem de reglementat și cu marje financiare foarte reduse. Consecința va fi dispariția unor medicamente esențiale de care depind milioane de români”, a mai precizat acesta.
Simona Cocoș, fost președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, a precizat pentru „Adevărul” că situația ar putea deveni în câțiva ani una absolut dramatică. „Această Directivă europeană face parte dintr-un proiect mai amplu. Este vorba despre Pactul Verde European, așa numitul „Green Deal”, prin care Europa își propune să devină, până în anul 2030, primul continent verde, cu impact zero în ceea ce privește emisiile de carbon în mediul înconjurător”, a explicat Simona Cocoș.
O decizie demnă de toată lauda, salutată și apreciată. „Însă, din păcate, modalitatea în care este gândită implementarea acestei directive lasă de dorit, afectând teribil producătorii de medicamente”, continuă ea.
Motivul? Aceștia vor fi nevoiți să plătească o taxă care să acopere costurile tratării în stadiu avansat a apelor urbane reziduale. Taxa se va aplica în funcție de volumul de medicamente produs de fabrici pe principiul cu cât poluezi mai mult, cu atât ești mai bun de plată. „Problema este că medicamentele ieftine sunt produse în cantitățile cele mai mari: medicamentele pentru bolile cardiovasculare, medicamentele pentru boli articulare, paracetamolul într-o vreme era și el vizat. La fel și antibioticele”.
„Tratamentul apelor urbane reziduale este unul extrem de avansat. Vorbim despre a patra etapă de filtrare a apei. Se numește tratament Cuaternar și vizează micropoluanții care se regăsesc în apele urbane reziduale. Această etapă este crucială pentru a ne asigura că apa devine sigură pentru reutilizare și nu dăunează ecosistemelor acvatice sau sănătății umane”, explică Simona Cocoș. Pe de altă parte, aceste particule nu sunt numai o consecință a procesului de fabricare a medicamentelor, atrage atenția specialistul. „Sunt inclusiv reziduuri, substanțe conținute de medicamente, care nu se absorb în organismul uman și, prin urmare, sunt eliminate”.
Însă, spun oficialii farma, Comisia Europeană a subestimat grav costurile reale de implementare a acestei directive. Experții din industrie și studiile independente estimează sume între 5 și 11 miliarde de euro anual, depășind cu mult estimarea inițială a Comisiei Europene de 1,2 miliarde de euro. „Numai Germania, de exemplu, va avea de plată în jur de 1,1 miliarde de euro. Olanda și ea va plăti sute de milioane”, a mai precizat Simona Cocoș. Deocamdată, nu se știe cât vor avea de plată producătorii români, scrie adevarul.ro.
Acești bani sunt destinați pentru achiziția de echipamente de ultimă generație destinate epurării apelor reziduale. „Deși multe state europene au atras atenția ca aceste sume de bani sunt foarte mari, Directiva a fost aprobată în decembrie anul trecut. Iar dacă nu se intervine pentru reglementarea situației, începând cu anul 2027 producătorii de medicamente, mai ales cei mici, riscă să se închidă sau să nu mai producă anumite medicamente în cantități foarte mari”. Acest lucru, în România cel puțin, va duce la un adevărat dezastru, falimentând practic sistemul de sănătate și așa pe butuci.
Această taxă urmează să fie plătită anual, începând cu anul 2027. „Nu se știe, deocamdată, suma exactă, pentru că aceasta va depinde de echipamentele și utilajele care se vor cumpăra în anul respectiv. Căci fiecare țară va fi obligată, an de an, să-și modernizeze acest sistem, să implementeze instalații cât mai avansate din punct de vedere tehnologic. Nu e ca și cum ai cumpara un echipament pe care îl vei folosi acum dar și în următorii anii”. Prin urmare, mai spune Simona Cocoș, aceste sume de bani nu sunt deocamdată predictibile. „Nu știm cât vom plăti de la un an la altul”.
Neavând bani să plătească, multe fabrici de medicamente se vor închide. Altele își vor restrânge activitatea și, implicit, volumul de producție, pentru că taxa se plătește în funcție de cât produci.
Și încă încă un aspect foarte important: orice producător care se confruntă cu costuri suplimentare poate scumpi produsele pe care le vinde. Medicamentele, însă, au un regim special. Unele dintre ele. „La medicamentele cu prescripție prețul este fix. Așa este legislația în România. Ele se vând la cel mai mic preț din Europa. Iar acest preț nu poate fi modificat. Prin urmare, trebuie să plătești o taxă în plus, dar nu poți umbla la prețul produselor. Și să zicem că ministerul va aproba această creștere. Ce se va întâmpla atunci? Povara financiară va cădea pe umerii pacienților care ar putea fi nevoiți să cumpere la prețuri majorate cu până la 50%”. Însă nu toată lumea își va permite, iar pentru mulți va fi un lux să-și cumpere o pastilă pentru guturai.
Ne aflăm în fața unui cerc vicios cu impact direct asupra pacienților și asupra sistemului de sănătate în sine. Mulți producătorii de medicamente, obligați să plătească pentru tratarea apelor reziduale, nu vor avea banii necesari și vor închide fabricile. Alții vor produce în cantități mai mici, iar medicamente uzuale nu se vor mai găsi la raft. Mai mult, în cazul medicamentelor care nu au preț un preț fix, acesta va crește considerabil. „Comisia Europeană ar putea reveni asupra acestei decizii chiar dacă este deja aprobată. Ar putea s-o simplifice, să reducă din impactul ei, să găsească ale modalități de finanțare a acestor echipamente de tratare a apelor reziduale”, consideră Simona Cocoș.
Specialista a mai precizat că în forma sa actuală decizia contravine intereselor Uniunii Europene care pare că-și dă cu stângu-n dreptul. „La un moment dat, Comisia Europeană a decis că trebuie să producem medicamente aici, la noi, în Europa, să avem pe lângă fabrici de medicamente inclusiv fabrici pentru materia primă. Ori, această decizie nu face decât să pună o piedică în plus”, a mai precizat Simona Cocoș.
