Inflaţia anuală din zona euro a accelerat la 2,5% în ianuarie, depăşind estimările economiştilor, pe fondul unei creşteri semnificative a costurilor energiei, conform datelor preliminare publicate luni de agenţia de statistică Eurostat, citate de CNBC.
Economiştii chestionaţi de Reuters anticipaseră o rată a inflaţiei de 2,4%, similară cu cea din decembrie.
Inflaţia de bază, care exclude preţurile la alimente, energie, alcool şi tutun, s-a menţinut la 2,7% în ianuarie, neschimbată din septembrie. Inflaţia serviciilor, un indicator important urmărit de Banca Centrală Europeană (BCE), a scăzut uşor la 3,9%, faţă de 4% în decembrie.
Pe de altă parte, costurile energiei au crescut semnificativ, înregistrând un avans de 1,8% faţă de anul anterior, comparativ cu o creştere marginală de 0,1% în decembrie.
”Atât preţurile energiei, cât şi inflaţia de bază au fost peste aşteptări, iar scăderea inflaţiei serviciilor a fost mai mică decât se spera”, a explicat Jack Allen-Reynolds, economist la Capital Economics. Acesta a subliniat că inflaţia serviciilor a rămas în jurul valorii de 4% de mai bine de un an, iar o scădere semnificativă este greu de anticipat.
Inflaţia generală a atins un minim de 1,7% în septembrie, însă a reaccelerat pe măsură ce efectele bazate pe preţurile mai mici ale energiei s-au estompat. BCE a declarat săptămâna trecută că procesul de dezinflaţie ”este pe drumul cel bun” şi că inflaţia va reveni la ţinta de 2% ”în cursul acestui an”.
În cadrul ultimei reuniuni, BCE a redus dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, coborând dobânda de depozit la 2,75%, iar analiştii anticipează noi reduceri ale dobânzilor în acest an.
Totuşi, Allen-Reynolds a subliniat că datele recente nu vor schimba abordarea BCE privind ritmul reducerilor de dobândă.
”Faptul că inflaţia serviciilor rămâne ridicată înseamnă că BCE va prefera să relaxeze politica monetară în paşi mici”, a explicat economistul.
Potrivit estimărilor, inflaţia ar putea ajunge aproape de 2% în timpul verii şi chiar să scadă sub acest nivel mai târziu în 2025. Cu toate acestea, riscurile inflaţioniste nu au dispărut complet, în special în contextul unor posibile tarife impuse de SUA asupra bunurilor importate din UE şi a măsurilor de retorsiune ale Comisiei Europene.
”Tarifele de retorsiune ar putea adăuga presiuni inflaţioniste, întrucât acestea tind să conducă la creşterea preţurilor de consum”, a avertizat Bert Colijn, economist-şef pentru Olanda la ING.
Datele Eurostat vin după ce economii-cheie din zona euro, precum Franţa şi Germania, au publicat propriile date privind indicele preţurilor de consum. Inflaţia anuală a fost de 1,8% în Franţa şi 2,8% în Germania, potrivit estimărilor preliminare ale institutelor naţionale de statistică.