Reuniunea a avut ca scop sprijinirea celor două state prezente, Republica Moldova și Ucraina, în procesul de aderare la Uniunea Europeană.Agenda a cuprins tema evoluției legislației în statul de drept și pașii spre integrare în Uniunea Europeană a Republicii Moldova și Ukraina, lupta împotriva corupției, garantarea drepturilor fundamentale, războiul hibrid și fake-news-ul, respectiv combaterea acțiunilor de dezinformare.
Cristian Niculescu Tâgârlaș, președintele Comisiei pentru cultură și media din Senat, a argumentat că acest cadru instituțional poate contribui la stabilirea unor priorități comune în domeniu, ținând cont că specialiștii prezenți au experiență juridică, dar sunt și membri ai forurilor legiuitoare: „Deja, această reuniune a devenit o tradiție, un fel de Davos al Europei de Est și Centrale”. Președintele Comisiei pentru cultură și media a apreciat că „România a devenit constructorul de poduri nu doar fizice, ci și spirituale, menite să lege oamenii.”
In partea a doua a reuniunii, senatorul Cristian Niculescu Țâgârlaș a prezentat efectul nociv al dezinformării, menționând: „Combaterea acesteia necesită o abordare multidimensională, care implică verificarea faptelor, educația media, implicarea platformelor online, implicarea societății civile, reglementarea și cooperarea internațională. Prin eforturi concertate, putem construi o societate mai rezistentă la dezinformare și mai capabilă să distingă între realitate și ficțiune. O întrebarea importată se referă la ce se poate face pentru a combate dezinformarea și efectele nocive? Ca în multe alte cazuri, totul începe de la educație. Informația înseamnă putere, dar educația înseamnă să știi ce să faci cu informația.Este important ca oamenii să învețe cum să recunoască dezinformarea și să înțeleagă pericolele utilizării fake-news ului.”
Parlamentarul spaniol Pablo Hispan, lider de grup în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, prezent la conferință, a subliniat importanța statului de drept raportat la provocările cu care se confruntă statele, menționând: ” De aceea este atât de importantă întărirea statului de drept. Rusia încearcă să dinamiteze întreaga ordine europeană cu toate tipurile de instrumente. Aici, în România, acest lucru a fost demonstrat în ultimele alegeri iar bastionul împotriva interferențelor a fost tocmai Statul de Drept. În Spania, a fost o decizie a Curții Constituționale, în România la fel.”
Parlamentarul spaniol a evidențiat necesitatea identificării de soluții și răspunsuri, subliniind: „Două elemente trebuie întărite în organizațiile noastre politice, pe de o parte, transparența și pe de altă parte, dezbaterea politică. Cred că scenariul internațional actual, este o oportunitate de a redefini ce suntem și ce nu suntem.”
Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice din Republica Moldova, a prezentat pașii semnificativi realizați de Moldova pentru consolidarea statului de drept și accelerarea procesului de integrare în Uniunea Europeană: „Succesul referendumului constituțional și al alegerilor prezidențiale, în ciuda atacurilor hibride asupra democrației noastre, demonstrează hotărârea cetățenilor de a urma calea europeană.Viitorul european al Republicii Moldova este ireversibil. Prin reforme continue, consolidarea statului de drept și menținerea parcursului european, vom asigura o societate mai sigură, mai democratică și mai prosperă.”
Simona Spătaru, vicepreședinta Comisiei juridice din Senatul României, a felicitat delegațiile din Republica Moldova, Ucraina și Albania pentru adoptarea, în ultimul an, a unor importante modificări legislative, necesare în a întări statul de drept și democrația în țările lor, pentru a asigura cetățenilor respectarea drepturilor și libertăților lor fundamentale: În intervenția sa a menționat:
„Temele abordate de ședința comună a comisiilor juridice reflectă preocuparea noastră de a găsi cele mai bune soluții legislative pentru a adresa reforma și consolidarea în domeniul justiției și pentru a combate fake-News-ul și războiul hibrid. Pentru România, acțiunea de anulare a alegerilor prezidențiale, a reprezentat un fapt de o gravitate majoră, care a atras atenția asupra funcționării instituțiilor ce au obligația protejării securității oricărui proces electoral, indiferent de provocările întâmpinate. În România încă se așteaptă un raport detaliat al autorităților pentru a explica atât cauzele cat și soluțiile propuse. Este clar că pentru ca o astfel de acțiune să nu mai aibă loc, Parlamentul trebuie să adapteze soluții legislative urgente. Cu atât mai mult, acest schimb de experiență , discutând deschis despre provocările țărilor noastre, ne va ajuta să găsim și soluțiile mai eficiente și adecvate pentru fiecare situație în parte.”
Daniel Fenechiu, liderul grupului senatorial PNL, a salutat progresele realizate de Republica Moldova si Ucraina, considerând că lucrurile merg pe făgașul bun. Liderul grupului a evidențiat că doar prin dialog vor putea fi combătute efectele războiului hibrid, această nouă provocare cu care s-au confruntat, ca parte a războiul hibrid, Republica Moldova și Ucraina.
Denys Maslov, președintele Comitetului pentru politică juridică din Rada Supremă a Ucrainei a subliniat, că Ucraina va realiza toate reformele necesare integrării in Uniunea Europèană. In ceea ce priveste războiul hibrid, Denys Maslov a afirmat că războiul fizic din țara sa a determinat luarea unor măsuri ferme: „În realitate, războiul în Ucraina a început acum 10 ani. Știrile false pe care le răspândește Federatia Rusă reprezintă un fenomen cu care ne confruntam de mult timp, fenomen ce a devenit și mai amplu. De aceea, a trebuit să luăm hotărâri mai dure precum blocarea unor canale care propagau războiul, guvernul ucrainean luând decizia să se creeze o platformă unica de stiri. Asemenea pași trebuie făcuți rapid, atunci când un stat este expusă unui pericol.”
Stefanchuk Mykola, președintele Subcomitetului pentru adaptarea legislației Ucrainei la legislația UE, a declarat: „numarul de fake-news raspândite în mass-media sunt numeroase, Federația Rusă creând informații false și speculând anumite domenii. Propagarea unor astfel de informații urmărește demonizarea Ucrainei, ca fiind un stat agresiv și un mod de a justifica războiul dus de Rusia în Ucraina. Mușamalizarea crimelor de război e tot o încercare a Federației Ruse de a crea o imagina falsă, motiv pentru care în Ucraina a fost creat Centrul de Combatere a Dezinformării. Acest centru de luptă împotriva dezinformarii a scos in evidență 37 milioane de știri de false publicate în mass-media.”
Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politica externă din Senatul României, a prezentat proiectul de rezoluție al comisiilor din cele trei state, menționând: „Tema familiei europene și a integrării bazată pe valori, este o temă esențială pentru statele noastre. Proiectul de rezoluție redă o chestiune de principiu, necesitatea de reformă, precum și tema integrității teritoriale, al suveranității și conceptului războiului de agresiune.” Președintele Comisiei pentru politică externă a evidențiat că: „la nivelul Consiliului Europei, în primul tratat internațional pe tema inteligenței artificiale, am încercat să oferim un tip de reglementare pentru provocările hibride.”
Nadia Cosmina Cerva, președinta Comisiei pentru constituționalitate din Senatul României, a remarcat necesitatea respectării libertății de exprimare a cetățenilor si luarea în considerare a drepturilor individuale, în procesul de initiere a modificărilor legislative.
La conferința privind combaterea dezinformării și a războiului hibrid, Părintele Ioachim a transmis personal, mesajul Preasfinției sale Iustin Episcopul Maramureșului și Sătmarului, un mesaj de pace, comuniune si binecuvântare pentru cele trei popoare. În conținut se specifică: „În noul context european, manifestarea biseriicii poate fi un exemplu de bune practici, vremea confruntarilor a trecut atat din punct de vedere etnic cât si din punct de vedere confesional sau religios.”
La finalul reuniunii cele trei state au adoptat o rezoluție comună prin care Senatul României a confirmat sprijinul acordat Republicii Moldova și Ucrainei în procesul de aderare la Uniunea Europeană și salută eforturile acestora în îndeplinirea agendei de reforme stabilite de Uniune.
