Cazul Marii Britanii trebuie să fie luat în considerare de români atunci când vor vota la alegerile prezidenţiale din luna mai, avertizează europarlamentarul Siegfried Mureşan, care spune că eventuala aducere la putere a unui preşedinte anti-european ar avea consecinţe extrem de grave, incalculabile pentru foarte mult timp de acum înainte. Iar exemplul folosit sunt britanicii, care ştiu acum că au greşit când au votat pentru Brexit, dar nu mai e cale de întoarcere în UE cel puţin pe termen mediu. Europarlamentar şi negociator şef pentru viitorul buget multianual al UE, liberalul Siegfried Mureşan spune, în interviul acordat News.ro, că slăbirea instituţiilor democratice din SUA şi sprijinul acordat de noul preşedinte Trump mişcărilor extremiste din Europa provoacă un risc de contagiune pe continentul nostru. Cu toate acestea, Uniunea Europeană va continua să încerce să lucreze cu Administraţia Trump 2. Un alt lucru foarte important, conform lui Siegfried Mureşan, este acela că Europa, deşi îşi va reporni şi spori capacităţile de producţie militară, are nevoie de mai mult armament decât poate produce. Asta înseamnă, spune europarlamentarul român, că UE va continua să importe masiv armament din SUA, în ciuda discuţiilor apărute privind necesitatea unei decuplări a continentului nostru de americani şi axarea pe armamentul de producţie europeană.
Prezentăm integral interviul acordat News.ro de europarlamentarul Siegfried Muresan.
„Modelul rusesc este bazat pe ură, dezbinare, şantaj, violenţă, ameninţare, lipsa libertăţilor. Modelul nostru e bazat pe reguli, legi, valori. Evident că slăbirea instituţiilor din Statele Unite nu este un lucru bun“
Matei Udrea: Domnule Siegfried Mureşan, ce vrea Trump, de fapt, de la noi şi de la lume, în general?
Siegfried Mureşan: Cred că am petrecut foarte mult timp în ultima perioadă analizând acţiunile preşedintelui Statelor Unite ale Americii şi ale anturajului său imediat. Sigur că e important să înţelegem ce vrea, dar mai important este ca noi, Uniunea Europeană, statele membre ale Uniunii Europene, acum să acţionăm comun. Deci, mai important decât ce vrea Donald Trump este ce facem noi, Uniunea Europeană. Fiindcă, din păcate, vedem o dezangajare a Statelor Unite de noi, de Europa, de restul lumii în domeniul economic şi comercial. Taxele vamale impuse înseamnă mai puţin comerţ, înseamnă, din păcate şi pentru Statele Unite, creşteri de preţuri, o inflaţie mai mare, de vreme ce au impus taxe vamale inclusiv asupra vecinului, asupra Canadei, partener comercial extrem de important. Deci, Statele Unite se dezangajează din punct de vedere comercial, economic, din punctul de vedere al securităţii, din punctul de vedere al apărării statului de drept, democraţiilor, lucruri pe care Statele Unite şi noi, Uniunea Europeană, le-am făcut împreună. Se dezangajează şi din perspectiva ajutorului umanitar. Vedem cum presă liberă, independentă, ONG-uri care au făcut foarte multe lucruri bune în trecut, inclusiv în vecinătatea noastră imediată, în Republica Moldova, Ucraina, în statele din Balcanii de Vest, sunt afectate de retragerea finanţărilor americane. Noi nu vom întoarce niciodată spatele Statelor Unite ale Americii. Însă vedem că Statele Unite ale Americii acum par a avea alte priorităţi. Ca atare, contează ca Uniunea Europeană să fie puternică, să fie activă, să suplinească şi să strângem rândurile la nivelul Uniunii Europene, dar şi cu alte state din afara Uniunii Europene, cum este Marea Britanie.
Matei Udrea: Asistăm în momentul acesta la o deteriorare a sistemului democratic din Statele Unite? Mă refer atât la acţiunile lui Donald Trump, dar şi la tendinţele miliardarilor din jurul său, aceşti turbo-capitalişti, cum le-a spus Vladimir Tismăneanu. Vedem o alunecare spre autocraţie?
Siegfried Mureşan: Orice stat din lume este puternic dacă are instituţii puternice, independente, care să funcţioneze pe baza unor legi, a unor reguli clare şi a unor principii. Asta a caracterizat Statele Unite până acum. Asta caracterizează Uniunea Europeană. Celălalt model este modelul Federaţiei Ruse, bazat pe instituţii slabe, dominate, controlate politic. Modelul rusesc este bazat pe ură, dezbinare, şantaj, violenţă, ameninţare, lipsa libertăţilor de de orice fel. Modelul nostru european şi american e exact pe dos. E bazat pe reguli, pe legi de valori, pe predictibilitate. Şi sperăm ca Statele Unite să rămână un partener în a apăra aceste valori ale lumii democratice şi ale lumii libere. Evident că slăbirea instituţiilor din Statele Unite nu este un lucru bun. Vedem, agenţia care s-a ocupat de ajutorul umanitar. Practic, nu mai este funcţională în momentul de faţă cu argumentul că a finanţat prea multe aşa-zise politici de stânga ce privesc mediul înconjurător, de pildă. Ori noi ştim că inclusiv în statul vecin, Republica Moldova, presa liberă, independentă, multe ONG-uri care au promovat democraţie, drepturile omului, combaterea corupţiei, care au întărit statul în Republica Moldova, au întărit economia, au fost finanţate din acest program american. Deci, ce încerc să spun este că slăbirea instituţiilor are multe consecinţe nefaste. Iar dacă preşedintele Statelor Unite scrie că, citez, „cel care îşi salvează ţara nu încalcă legea“ este, totuşi, o afirmaţie care trebuie să ne îngrijoreze. Toţi suntem obligaţi să respectăm legile, indiferent dacă ne salvăm ţara, dacă avem posibilitatea de a ne salva ţara sau nu, dacă pretindem că o salvăm sau nu. Nu trebuie să existe justificare pentru încălcarea legii. Legea trebuie să fie obligatorie pentru toţi cetăţenii şi pentru toţi liderii politici. Asta înseamnă statul de drept!
„Sunt o serie de diferenţe între Administraţia Trump 2 şi Administraţia Trump 1. Acum există un plan, administraţia e mai bine pregătită şi vedem că există o disponibilitate de a susţine partide politice cu viziuni extremiste. Există un risc de contagiune spre Uniunea Europeană“
Matei Udrea: Se vorbeşte despre faptul că Trump şi Putin au intrat într-o alianţă cu obiectivul de a distruge Uniunea Europeană, pe care o urăsc. Nu e un secret, Trump a spus şi în primul mandat că nu îi place Uniunea Europeană. Nu o dată a spus asta, ci de multe ori. Dumneavoastră simţiţi că se creionează această alianţă Statele Unite-Rusia, cu scopul distrugerii UE?
Siegfried Mureşan: Noi trebuie să continuăm dialogul cu administraţia americană pentru a face cât mai multe lucruri împreună. Acest lucru fiind în interesul Uniunii Europene, dar şi în interesul Statelor Unite ale Americii. SUA au avut mult de câştigat de pe urma unui parteneriat transatlantic puternic, în care am cooperat mult în domeniul apărării, am cooperat mult în domeniul economic, în domeniul cercetării, în domeniul apărării democraţiei. Uniunea Europeană a fost cel mai important partener al Statelor Unite şi nu ar fi interesul Statelor Unite să întoarcă spatele celui mai puternic partener al lor de până acum şi celui mai de nădejde aliat. Sunt însă o serie de diferenţe între Administraţia Trump 2 şi Administraţia Trump 1. Acum există un plan, acum administraţia e mai bine pregătită şi acum vedem că există o disponibilitate de a susţine partide politice cu viziuni extremiste. L-am văzut pe consilierul preşedintelui Trump, Elon Musk, susţinând activ în campania din Germania partidul extremist populist antieuropean, atacând guvernul Marii Britanii. Am văzut şi unele mesaje ce privesc România şi, din păcate, vedem în Parlamentul European populiştii antieuropeni extremişti încercând să ajungă în graţiile preşedintelui Statelor Unite, radicalizându-şi mesajul, fiind foarte vocali. Ce încerc să spun este că există un risc de contagiune spre Uniunea Europeană şi există un risc ca populiştii antieuropeni să devină mai vocali. Asta nu înseamnă şi că vor avea din punct de vedere politic câştig de cauză. Cel mai mare stat membru al Uniunii Europene, Germania, a avut alegeri recent. Şi am văzut că rezultatul este o coaliţie a forţelor politice pro-europene şi extremiştii anti-europeni susţinuţi de Elon Musk în campanie rămân marginalizaţi, izolaţi în opoziţie. De altfel, sprijinul lui activ în campanie nici nu i-a ajutat, ei având 21-22% sondaje când a început să-i sprijine şi 20,8% în seara alegerilor, după toată campania. Deci, ce încerc să spun este că obligativitatea partidelor pro-europene de a coopera la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, dar şi în ansamblu, în Parlamentul European, este cu atât mai mare şi nu trebuie să ne lăsăm intimidaţi de extremişti, de partidele radicale care se simt, poate, un pic întărite acum.
Matei Udrea: Supravieţuieşte Uniunea Europeană acestei duble presiuni dinspre SUA şi Rusia? Vedem că Trump pare să încerce să spargă Uniunea Europeană prin aceste tarife diferenţiate foarte bine ţintite. A impus taxe, de exemplu, pe coniac care vizează evident Franţa, taxe pe maşini care ţintesc Germania, taxe care par să invite ţările Uniunii Europene să discute individual. Asta urmăreşte el, să nu mai discute la pachet cu toate ţările, ci cu fiecare ţară în parte, diminuând astfel capacitatea de negociere. Pe de altă parte e Rusia, care are această propagandă furibundă pe reţelele de socializare şi nu numai.
Siegfried Mureşan: Uniunea Europeană supravieţuieşte şi Uniunea Europeană se întăreşte! Mereu, în vremuri de criză, Uniunea Europeană a rămas unită. Vedem şi acum, statele membre ale Uniunii Europene se coordonează. Vedem Canada care vine spre noi, vedem Marea Britanie vine spre noi, vedem că Turcia a participat la Summit-ul de la Londra, de duminică. Deci, Uniunea Europeană supravieţuieşte şi se întăreşte. În timpul pandemiei generate de coronavirus am luat măsuri comune la nivel european. La Brexit, Uniunea Europeană a rămas unită. De la începutul invaziei ilegale şi ilegitime a forţelor armatei ruse, Uniunea Europeană a fost unită şi am văzut inclusiv la finalul săptămânii trecute solidaritatea deplină a statelor membre ale Uniunii Europene, cu o singură excepţie: prim-ministrul Ungariei. Deci, Uniunea Europeană este unită, supravieţuieşte şi se întăreşte. În ceea ce priveşte taxele vamale, poate fi util să transmitem şi opiniei publice americane că niciun stat membru al Uniunii Europene nu are dreptul şi nu are competenţa de a negocia acorduri vamale cu Statele Unite ale Americii sau cu nimeni altcineva. Comisia Europeană are o competenţă exclusivă pentru negocierea acordurilor comerciale de liber schimb. Ca atare, niciun stat membru al Uniunii Europene nu are din punct de vedere legal dreptul şi posibilitatea de a negocia bilateral cu Statele Unite ale Americii. În rest, vreau să spun următorul lucru: propaganda rusă doreşte ca noi să credem că suntem slabi. Uniunea Europeană e mult mai puternică decât vrea propaganda rusă să ne facă să credem. Ca atare, am face foarte bine să nu repetăm mesajul politicienilor pro-ruşi, populişti, extremişti, anti-europeni, care încearcă să ne convingă că 500 de milioane de cetăţeni europeni nu ar putea face faţă unui stat de 140 de milioane, cât are Federaţia Rusă. Uniunea Europeană este, din punct de vedere economic şi din multe alte puncte de vedere, mult mai puternică decât multe state autoritare din vecinătatea noastră. Ca atare, suntem mult mai puternici decât vrea propaganda rusă să ne facă să credem. Şi noi trebuie să credem în propriile noastre puteri, nu în propaganda rusă, care e un mijloc de a ne slăbi.
„Eu cred că oamenii în Marea Britanie au greşit când au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană. Însă voturile au consecinţe şi nu pot fi corectate după aceea. De aceea nu cred că decizia luată de Marea Britanie de a părăsi Uniunea Europeană poate fi corectată pe termen scurt sau mediu“
Matei Udrea: Domnule Mureşan, apelez la experienţa dumneavoastră de politician şi de persoană care ştie bine politica internaţională. Credeţi că există posibilitatea, într-un orizont de timp oarecare, ca Marea Britanie să revină în Uniunea Europeană, iar Canada să devină membru al UE?
Siegfried Mureşan: Cred că ne ajută acum acţiunile pe termen scurt mai mult decât speculaţiile pe termen lung. Vedem o dorinţă crescută a ambelor state de a lucra cu Uniunea Europeană. Regatul Unit al Marii Britanii este un partener esenţial pentru noi mai ales în domeniul securităţii. Marea Britanie a susţinut foarte puternic Ucraina din prima zi a invaziei ilegale şi ilegitime a forţelor armate ruse, indiferent cine a fost premierul Marii Britanii şi care a fost partidul aflat la guvernare în aceşti ultimi 3 ani de zile. Deci, ce contează cel mai mult este cooperarea pe termen scurt cu aceste state şi vedem că ea este întărită.
Matei Udrea: De acord. Dar eram curios să aflu părerea dumneavoastră. Sunt sigur că aveţi o părere personală. Poate puteţi s-o împărtăşiţi, de ce nu? Ce vă spune dumneavoastră experienţa de politician?
Siegfried Mureşan: Deciziile pe care oamenii le iau şi alegerile pe care le fac au consecinţe! Marea Britanie a votat în cadrul unui referendum în anul 2016 pentru ieşirea din Uniunea Europeană. A fost o greşeală! Lucrurile bune pe care populiştii le-au promis ca urmare a ieşirii nu s-au materializat. Nu a existat mai puţină migraţie în Marea Britanie, economia Marii Britanii nu merge mai bine. Economia Marii Britanii avea mereu rate de creştere economică peste media Uniunii Europene. Acum vedem că a avut dificultăţi în ultimii ani. Deci eu cred că oamenii în Marea Britanie au greşit când au votat pentru ieşirea din Uniunea Europeană. Însă voturile la alegeri sau la referendumuri au consecinţe şi nu pot fi corectate după aceea. De aceea nu cred că decizia luată de Marea Britanie de a părăsi Uniunea Europeană poate fi corectată pe termen scurt sau mediu. Şi concluzia este importantă şi pentru noi, România. Ceea ce votează oamenii la alegeri are consecinţe! Nu poţi să votezi într-o anumită direcţie doar pentru a face un experiment, a încerca şi altceva, „vedem noi cum va fi şi corectăm apoi“. Şi vreau să spun foarte clar, fiindcă avem alegeri pezidenţiale în luna mai: dacă în România ar ajunge la putere un preşedinte anti-european, populist, extremist, apropiat Federaţiei Ruse, mi-e teamă că nu vom putea corecta această decizie pentru foarte mult timp de acum încolo. Şi e important ca oamenii să ştie că ceea ce au votat britanicii la referendum, în parte în necunoştinţă de cauză, nu mai poate fi corectat acum. Asta, deşi oamenii au realizat că au făcut o greşeală şi majoritatea oamenilor din Marea Britanie consideră că Brexit-ul a fost o greşeală. Aşa şi în România sau în orice altă ţară: dacă votezi greşit, nu mai poţi corecta imediat după aceea.
„În Republica Moldova, partidele de stânga sunt partide pro-ruse şi nu au fost susţinute prin ajutor de dezvoltare de Statele Unite. SUA au fost însă un susţinător foarte important al dezvoltării economice a Republicii Moldova, al reformării statului, al combaterii corupţiei, al combaterii spălării banilor, al întăririi statului de drept, al modernizării administraţiei publice“
Matei Udrea: E foarte interesant răspunsul dumneavoastră. Vreau să revin la ce aţi spus dumneavoastră mai devreme. Trump tocmai a afirmat că USAID a finanţat propagandă de stânga în Moldova. Dumneavoastră sunteţi liberal, deci, în principiu, n-aţi avea un motiv să acoperiţi anumite lucruri. Ştiţi foarte bine, în acelaşi timp, situaţia din Republica Moldova. A existat această finanţare a propagandei de stânga de către guvernul Biden, să zicem?
Siegfried Mureşan: Răspunsul este nu! În Republica Moldova, partidele de stânga sunt partide pro-ruse şi nu au fost susţinute prin ajutor de dezvoltare din partea partenerilor transatlantici europeni. Deci, partidele de stânga în Republica Moldova sunt pro-ruse şi nu au fost susţinute. Statele Unite ale Americii au fost însă un susţinător foarte important al dezvoltării economice a Republicii Moldova, al reformării statului, al combaterii corupţiei, a lcombaterii spălării banilor, al întăririi statului de drept, al modernizării administraţiei publice. Deci, tot ceea ce Statele Unite au făcut în Republica Moldova a fost bine pentru cetăţenii Republicii Moldova în ultimii ani şi mi-aş dori să se găsească căi pentru ca acest parteneriat important dintre Statele Unite şi Republica Moldova să poată continua.
Matei Udrea: Dumneavoastră aţi fost şi la Chişinău, v-aţi implicat mult în acest acord care acordă Moldovei un ajutor de 1,9 miliarde de euro în următorii trei ani din partea UE. Dacă la alegerile parlamentare revin la putere pro-ruşii, acest ajutor va mai fi acordat?
Siegfried Mureşan: Nu pot să vă promit acest lucru! Pot să vă spun următorul lucru: Uniunea Europeană doreşte să ajute Republica Moldova cât mai mult şi cât mai repede şi am reuşit să facem acest lucru în ultimii 3 ani fiindcă Republica Moldova a fost condusă de o preşedintă pro-europeană, de un guvern pro-european care se sprijină pe o majoritate clară, credibilă, pro-europeană, care este transparentă în susţinerea acestui guvern. Fondurile europene vin pe bază de reguli. Cine doreşte fonduri europene trebuie să respecte reguli europene. Ca atare, ce pot să vă promit este că, dacă Republica Moldova va fi condusă şi în următorii ani de un guvern pro-european care îşi va respecta angajamentele faţă de Uniunea Europeană aşa cum şi le-a respectat guvernul de acum, atunci Uniunea Europeană va continua să sprijine. Dacă Republica Moldova ar fi condusă de un Viktor Orban care ar încălca reguli europene, mi-e teamă că Uniunea Europeană nu ar avea de ales decât să aplice legislaţia europeană şi regulile europene care, din păcate pentru oamenii din Ungaria, au dus la blocarea a peste 20 de miliarde de euro fonduri europene. Deci, oamenii trebuie să ştie foarte clar că Uniunea Europeană îşi doreşte integrarea rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, doreşte să sprijine Republica Moldova. Însă pentru asta e important ca angajamentele asumate de Republica Moldova să fie respectate. Şi am văzut cum, în trecut, când Republica Moldova a avut preşedinţi care au menţinut ţara în izolare sau guverne care nu au fost credibile, Republica Moldova nu a reuşit să aibă fondurile europene care i se cuveneau. În trecut, Republica Moldova nu reuşea să absoarbă nici măcar 100 de milioane de euro fonduri europene în trei ani. Tranşele erau blocate din cauza încălcării statului de drept. Acum, Uniunea Europeană a propus acordarea unui pachet de ajutor de 1,9 miliarde de euro pe 3 ani, de 20 de ori mai mult pentru Republica Moldova şi, ca urmare a negocierilor pe care le-am condus în Parlamentul European ca raportor pe acest pachet, am reuşit de pildă creşterea prefinanţării de la 115 la 315 milioane euro. Deci Republica Moldova va primi, la finalul lunii aprilie, 315 milioane de euro prefinanţare, la începutul implementării acestui plan de creştere. Această sumă este mult mai mare decât primise Republica Moldova timp de mulţi ani de zile în trecut. Deci, o preşedintă credibilă, un guvern credibil înseamnă inclusiv beneficii concrete pentru oameni.
Matei Udrea: Aş vrea acum să vorbim despre următorul buget al Uniunii Europene, chestiune în care sunteţi de asemenea implicat, pentru că sunteţi şi negociator-şef. Scrieţi pe reţelele de socializare că vă veţi asigura să fie suficiente resurse pentru apărare. De câţi bani estimaţi că e nevoie pentru a reînarma Europa?
Siegfried Mureşan: Comisia Europeană a evaluat nevoile, la nivel european, la o sumă de 500 de miliarde de euro pentru viitorul apropiat, în următorii ani de zile, iar Comisia Europeană a propus un pachet de măsuri care prevede următoarele: acordarea imediată de credite în condiţii foarte avantajoase statelor membre în valoare de 150 de miliarde de euro şi relaxarea regulilor de disciplină fiscală la nivel naţional, astfel încât statele membre să poate investi mai mult în apărare. Iar dacă statele membre ar folosi acest potenţial la maxim, s-ar putea ajunge la investiţii totale chiar mai mari de 500 de miliarde de de euro. E nevoie, deci, de mulţi bani în domeniul apărării. Aceşti vor veni în parte de la nivel european, în parte din investiţiile statelor membre şi în parte şi din investiţii private în industria de apărare. Ce vă pot spune este că am început negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada după 2027 şi securitate şi apărarea vor fi printre priorităţile acestui buget. Înzestrarea bună a armatelor, protecţia bună a frontierelor externe, siguranţa cibernetică, toate aceste lucruri vor fi prioritare în noul buget european.
„Statele Unite rămân o adresă importantă pentru noi pentru achiziţia de echipamente. E clar că se va produce mai mult la nivel european, dar dorim să achiziţionăm mai mult decât putem produce. Ca atare, orice putem achiziţiona în echipamente militare de la partenerii noştri americani e binevenit“
Matei Udrea: Am văzut că aţi evitat să daţi o cifră. Am citit marţi seară că ar fi vorba de 800 de miliarde de euro pentru 4 ani. Ar fi, deci, 200 de miliarde /an. Vă întreb dacă nu e cam puţin, având în vedere banii pe care îi investesc celelalte potenţiale puteri inamice. Citeam dimineaţă o ştire AP despre anunţul Chinei că bugetul militar pe 2025 este de 245 miliarde de dolari, deci peste ce ne propunem noi în Europa. Pentagonul spune chiar că, în realitate, suma investită ar fi cu 40% mai mare decât au anunţat oficial chinezii.
Siegfried Mureşan: În primul rând, aceste 800 de miliarde de euro propuse de Comisia Europeană sunt în plus faţă de toate alocările făcute până acum.
Matei Udrea: Deci aceşti 800 de miliarde sunt bani suplimentari.
Siegfried Mureşan: Sigur, sigur, tot ceea ce Comisia a propus marţi este nou. Deci este o propunere privind 800 de miliarde de euro pe următorii 4 ani în plus faţă de toate alocările existente. Aşadar, stăm bine la sumele totale. Doi la mână: contează cât cheltuim şi contează şi cum cheltuim aceste resurse. Şi cheltuind la nivel european reuşim să folosim banii mai eficient, fiindcă în loc să cercetăm, să inovăm în domeniul apărării în mai multe state membre ale Uniunii Europene, să cheltuim bani pentru rezultate similare, vom face proiecte comune la nivel european. Alocăm banii o singură dată în cercetare, în dezvoltare, în inovare, inovăm echipamente noi, moderne, pe care le comandăm în cantităţi mari, la preţ pe unitate mic, le punem la dispoziţia statelor membre care au nevoie atunci când au nevoie, implicit sporind şi interoperabilitatea. Deci, practic, prin cheltuieli la nivel european reuşim să obţinem un efect economic bun. În plus, reuşim să facem proiecte, de pildă apărare europeană antiaeriană, pe care niciunul dintre statele membre nu a reuşit să le facă. Deci contează cât cheltuim, dar contează şi cum cheltuim şi ce rezultate avem. Şi e clar că a cheltui bani la nivel european îţi permite să faci lucruri pe care niciunul dintre state, individual, nu le poate face.
Matei Udrea: Se discută în interiorul Uniunii Europene despre consolidarea propriei industrii de armament şi de cumpărarea de arme europene cu obiectivul de a se renunţa la acele americane? Există această discuţie?
Siegfried Mureşan: Nu, nu! Statele Unite au fost, cum am spus, un partener esenţial în domeniul securităţii şi al apărării pentru noi, inclusiv pentru înzestrarea armatei. Achiziţionăm multe echipamente noi, moderne, din Statele Unite ale Americii. După cum am spus, noi nu vom întoarce niciodată spatele Statelor Unite ale Americii. Ca atare, inclusiv pentru achiziţia de echipamente, Statele Unite rămân o adresă importantă pentru noi. E clar că se va produce mai mult la nivel european, e clar că vom achiziţiona mai multe produse în viitor, unele dintre acestea venind de la nivel european, dar nu este în niciun fel o competiţie aici între Statele Unite şi Uniunea Europeană. Dimpotrivă! Noi dorim să achiziţionăm mai mult decât putem produce. Ca atare, orice putem achiziţiona în echipamente militale de la partenerii noştri americani, de la care am cumpărat cele mai moderne echipamente în trecut, e un lucru bine-venit.
Matei Udrea: Dar nu poate apărea acest pericol, la un moment dat, ca guvernul Statelor Unite să interzică europenilor folosirea armamentului? Vă prezint un caz ipotetic: Rusia să ne atace şi Trump să ne interzică să folosim armamentul provenit din SUA.
Siegfried Mureşan: Nu obişnuiesc să comentez cazuri ipotetice.
„Am fi fost mult mai în pericol în faţa Rusiei dacă nu am fi fost parte din Uniunea Europeană şi din NATO. Venitul real al românilor a crescut de 4 ori în ultimii 25 de ani datorită apartenenţei la Uniunea Europeană. Rusia are un PIB pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, cu 35% mai mic decât România“
Matei Udrea: E important să ne gândim şi la viitor şi să nu fim surprinşi de ceea ce se poate întâmpla. Aş vrea să trecem la câteva întrebări despre problemele interne ale României. Călin Georgescu afirmă pentru presa de la Chişinău că „pe vremea lui Ştefan cel Mare te cotropeau otomanii, acum te cotropeşte UE“. Nu e prima oară când face afirmaţii de acest fel. Ar trebui lăsat să candideze?
Siegfried Mureşan: Instituţiile abilitate trebuie să decidă acest lucru. Nu am comentat niciodată deciziile instituţiilor juridice şi nici nu am făcut predicţii privind deciziile din justiţie fiindcă vreau să trăim într-un stat în care separarea puterilor în stat este respectată. În ceea ce priveşte declaraţia de mai sus, singura putere care încearcă să cotropească Republica Moldova este Federaţia Rusă. Am văzut foarte clar acest lucru în ultimele luni, când Rusia a vrut să influenţeze rezultatele alegerilor prezidenţiale şi ale Referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau când a reînceput şantajul privind livrările de gaze spre Moldova.
Matei Udrea: Acelaşi Călin Georgescu afirmă că România e ţinută sclavă de Bruxelles, că NATO vrea să ne bage în război cu Rusia. Tema privind forţarea României să intre în război a prins foarte bine la populaţie în ultimele luni, sunt multe persoane înspăimântate. Ne trimit UE şi NATO la război? Ce le răspundeţi celor care cred acest discurs?
Siegfried Mureşan: UE şi NATO nu ne trimit nicăieri fără voia noastră. România este membru cu drepturi egale în UE şi NATO, ca atare, România este implicată în toate deciziile luate la nivelul celor două instituţii. Dimpotrivă, prin apartenenţa la UE şi NATO, România este mai bine apărată în faţa pericolelor externe. Am fi fost mult mai în pericol în faţa Rusiei dacă nu am fi fost parte din Uniunea Europeană şi din Alianţa Nord-Atlantică.
Matei Udrea: Călin Georgescu afirmă că n-avem nevoie de banii UE pentru că „îl avem pe Dumnezeu“. Pare să existe la dânsul o aversiune faţă de Uniunea Europeană. Aţi putea să le creionaţi românilor, pe scurt, cam cum ar arăta România în afara UE? La ce ar trebui să se aştepte fără fondurile europene şi fără apartenenţa la această uniune?
Siegfried Mureşan: E simplu să vedem beneficiile apartenenţei la UE şi să înţelegem ce ar însemna să nu fim parte din UE. Venitul real al românilor a crescut de 4 ori în ultimii 25 de ani datorită apartenenţei la Uniunea Europeană. Am primit, în valoare netă, peste 67 de miliarde de euro, fonduri europene, de când am aderat la UE. În 2004, România şi Serbia aveau acelaşi produs intern brut pe locuitor, raportat la puterea de cumpărare. Astăzi, ţara noastră are un PIB per capita cu 50% mai mare decât Serbia. Cu alte cuvinte, valoarea a ceea ce producem în ţara noastră, raportat la populaţie, este acum cu 50% mai mare decât în ţara vecină. Principala diferenţă din ultimii ani? Aderarea la Uniunea Europeană. Şi vă mai dau un exemplu. Rusia, de care mulţi se tem şi pe care mulţi încă o văd ca pe o mare putere, are un PIB pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, cu 35% mai mic decât România.
Datorită apartenenţei la UE, suntem mult mai puternici decât vor alţii să credem.
