Autorităţile de la Bucureşti ar trebui să facă eforturi majore pentru ca reducerea masivă a forţelor armate ale SUA în România să nu fie urmată de noi reduceri ale acestui contingent, acesta fiind un pericol cât se poate de real, avertizează generalul cu patru stele Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major General al Armatei române.
Într-un interviu acordat News.ro, fostul pilot pe avion de vânătoare MiG-21 Lancer – care a condus SMG în perioada 2011-2015 – atrage atenţia că această reducere a prezenţei militare americane, coroborată cu faptul că SUA n-au ambasador la Bucureşti, relevă retrogradarea României într-o zonă de dezinteres pentru Washington. Evenimentul ar trebui să reprezinte un duş rece care să trezească, în sfârşit, conducerea ţării. Primim semnale insistente că, până la urmă, nu suntem un pilon chiar atât de important pe cât ne credeam. Faptul că prezenţa americană se reduce în România, dar continuă să se întărească în Polonia şi statele baltice reprezintă un semnal elocvent.
Generalul Dănilă evită să indice clar faptul că lipsa unei întâlniri între Nicuşor Dan şi Donald Trump a cântărit în luarea deciziei finale de către Washington, dar în acelaşi timp aminteşte că din Polonia nu a plecat niciun soldat american, chestiunea fiind decisă într-o discuţie între preşedinţii american şi polonez.
Citiţi mai jos interviul acordat de generalul Ştefan Dănilă pentru News.ro.
„Poate că evenimentul de astăzi ar trebui să ne trezească! E un duş rece pentru noi. Dacă noi considerăm că suntem pilon important, dar în Lituania şi-n Estonia şi-n Letonia avem o prezenţă destul de bine constituită din partea altor state, iar în România această prezenţă se reduce, nu este chiar un semnal de pilon important!“
Matei Udrea: Domnule general Dănilă, vă mulţumesc pentru timpul pe care mi-l acordaţi să discutăm o chestiune de maxim interes pentru România. V-aş întreba cum percepeţi dumneavoastră, ca militar, această retragere a 1.200 din cei 2.200 de militari americani din ţara noastră?
Ştefan Dănilă: Bună ziua. Am văzut anunţul oficial făcut de autorităţile noastre. Probabil că au fost transmise mesaje oficiale către Administraţia Prezidenţială şi către Ministerul Apărării şi Ministerul de Externe. Reducerea numărului de militari americani în România era previzibilă, pentru că a fost anunţată din februarie-martie anul ăsta.
Matei Udrea: Dumneavoastră cum percepeţi această retragere? În ce cheie o citiţi?
Ştefan Dănilă: Dacă privim strict pe cronologia faptelor, odată cu 1 octombrie ar fi trebuit să intre în vigoare un nou buget al Statelor Unite şi, pe noul buget, nu se mai regăsesc cheltuielile cu militarii pe care nu-i mai trimit ei aici. Pentru că, în acelaşi timp, avem finalizarea misiunii celor din Divizia 1 Blindate şi ar fi trebuit să le ia locul militarii din Divizia 3 Infanterie, din Corpul 5 de Armată. Parte din aceşti militari nu mai vin pentru că nu mai este finanţare.
Mate Udrea: De ce s-a tăiat finanţarea de la România şi nu din altă ţară din Europa?
Ştefan Dănilă: S-a tăiat finanţarea şi din alte state. Din câte ştim, s-a tăiat şi din Bulgaria, din Croaţia, Ungaria. Nu ştiu exact care sunt şi care e nivelul de reducere, dar, din ce am înţeles, e vorba de o brigadă care nu se mai roteşte. Nu s-au retras şi nu s-a redus numărul de militari prezenţi în Polonia. Din câte am înţeles, această prezenţă a fost discutată la întrevederea dintre preşedintele Trump şi preşedintele polonez.
Matei Udrea: Deci, faptul că noi n-am avut o discuţie la cel mai înalt nivel pare acum, retroactiv privind lucrurile, să fi cântărit în această decizie finală?
Ştefan Dănilă: Este greu să evaluăm… Adică putem să presupunem… Văzând că n-am avut niciun contact direct, adică a fost doar un contact al doamnei ministru de Externe (Oana Ţoiu – n. red.) cu secretarul de stat (Marco Rubio – n. red.), nu ştiu dacă pe agendă a fost şi acest punct al discuţiei. Dacă a fost pe pe agendă, atunci ar fi trebuit să fie comunicarea făcută din partea Ministerului de Externe. Dacă nu s-a făcut comunicarea, putem doar să presupunem că nu a fost pe agendă. Ceea ce e destul de grav, pentru că pe relaţia noastră bilaterală parteneriatul strategic cu Statele Unite are o componentă importantă militară. Acest parteneriat presupune, în mare parte, prezenţa militară americană în România. În ceea ce priveşte latura economică, România nu este principalul partener economic al Statelor Unite şi nici Statele Unite nu sunt principalul partener al României.
„În contextul în care întâlnirea Trump – Putin – Zelenski va avea totuşi loc la Budapesta, mesajul dat de această reducere a forţelor în România nu este un mesaj bun pentru ţara noastră!“
Matei Udrea: Sunt două state considerate piloni ai flancului estic, România şi Polonia. Din punctul acesta de vedere, nu s-a schimbat mare lucru în arhitectura de securitate, comparativ cu modul în care au gândit-o, de exemplu, marile puteri învingătoare după Primul Război Mondial. Şi atunci, tot România şi Polonia erau considerate pilonii care protejau Europa de Rusia Sovietică. Dar acum vedem că…
Ştefan Dănilă: Poate că evenimentul de astăzi ar trebui să ne trezească! E un duş rece pentru noi. Dacă noi considerăm că suntem pilon important, dar în Lituania şi-n Estonia şi-n Letonia avem o prezenţă destul de bine constituită din partea altor state, iar în România această prezenţă se reduce, nu este chiar un semnal de pilon important!
Matei Udrea: Corect. Ce mesaj trimite ruşilor, ucrainenilor şi europenilor, în general, pasul făcut de Administraţia Trump?
Ştefan Dănilă: Păi, aici este marea problemă! Mesajul vine pe o situaţie politică internă destul de complicată la noi, dar în acelaşi timp pe o situaţie politică externă şi mai complicată, pentru că era în discuţie un proces de pace pe care să-l medieze preşedintele Trump. Şi se vorbea despre o întâlnire la Budapesta a celor trei şefi de stat: preşedintele Statelor Unite, preşedintele Rusiei şi preşedintele Ucrainei. În contextul în care întâlnirea ar avea loc la Budapesta – pentru că presupunem că tot acolo va avea loc atunci când se va ţine, dacă doar s-a amânat şi nu s-a anulat această întâlnire – mesajul dat de această reducere a forţelor în România nu este un mesaj bun pentru ţara noastră!
Matei Udrea: Se retrag trupe de la Baza Kogălniceanu, vor rămâne cele de la Deveselu şi cele aeriene de la Câmpia Turzii. Are vreo semnificaţie acest lucru sau e doar un detaliu tehnic care nu contează?
Ştefan Dănilă: Nu ştiu dacă contează atât de mult. Contează foarte mult faptul că avem facilitatea la Deveselu şi România este importantă din acest punct de vedere pentru Statele Unite, pentru că acolo este o facilitate importantă pentru americani. Este destul de delicat faptul că îşi reduc numărul de oameni la Mihail Kogălniceanu, dar iniţial la Kogălniceanu erau forţe ale infanteriei marine care aveau o destinaţie foarte clară: de intervenţie la ambasadele Statelor Unite din apropiere, adică din Orientul Mijlociu. În momentul în care a fost invadată Crimeea, Statele Unite au suplimentat numărul de oameni, dar au înlocuit forţele infanteriei marine cu forţe ale US Army (armata de uscat – n. red.). Odată cu trimiterea forţelor – chiar dacă sunt prin rotire –, au venit şi echipamente. Adică am avut şi avem maşini de luptă Bradley, avem un Striker (ambele sunt tipuri de vehicule de luptă blindate – n. red.), cred că mai avem şi tancuri, elicoptere Black Hawk americane în România. Deci, nu este doar o prezenţă cu trupe, ci este şi o prezenţă cu tehnică! Este o prezenţă avansată a forţelor Statelor Unite în Europa. Iar lucrul ăsta reprezintă şi reprezenta o garanţie de securitate pentru România. În condiţiile în care doar s-a redus numărul forţelor în România, nu înseamnă o dezangajare totală a Statelor Unite şi nu înseamnă că situaţia noastră de securitate este afectată grav. Este o problemă de politică externă, în condiţiile în care administraţia americană are un alt mod de a face politica externă decât cea cu care eram familiarizaţi. Demonstrează o atenţie mai scăzută pentru România. Coroborată cu lipsa ambasadorului Statelor Unite aici, ne plasează undeva, într-o zonă de dezinteres, să spunem, pentru Statele Unite.
„Această prezenţă era o şcoală pentru pregătirea forţelor noastre. E adevărat că va conta prezenţa forţelor franceze, de asemenea, prezenţa forţelor olandeze, italiene. Dar una este când înveţi de la cei mai buni şi alta este când te pregăteşti în comun cu colegi care şi ei ar avea de învăţat!“
Matei Udrea: Sunt foarte mulţi care consideră că nu contează dacă erau 1.000 sau 2.000 de soldaţi americani şi că oricum în loc vor veni francezi sau germani sau britanici, deci tot trupe NATO şi, practic, nu ar avea o semnificaţie această retragere. E corectă această abordare? Sau lucrurile sunt un pic mai complicate?
Ştefan Dănilă: Sunt mai complicate. Situaţia e puţin mai complexă, pentru că trebuie să vedem efectiv ce reprezentau aceste forţe. Ele reprezentau o forţă de descurajare, dar, în aceeaşi timp, în cele nouă luni – cât era un ciclu de rotaţie – aveam un program de exerciţii comune din care forţele armate române au învăţat foarte mult! Această prezenţă era o şcoală pentru pregătirea forţelor noastre. E adevărat că va conta prezenţa forţelor franceze, mai ales prezenţa de la Cincu. De asemenea, prezenţa forţelor olandeze, italiene va conta şi nu înseamnă că nu vom avea cu cine să ne antrenăm ca parteneri străini. Contează foarte mult să îi ştii pe aliaţi aproape. Dar una este când înveţi de la cei mai buni şi alta este când te pregăteşti în comun cu colegi care şi ei ar avea de învăţat!
Matei Udrea: Interesantă abordare. Ce ar trebui să facă România acum, din punctul dumneavoastră de vedere? Conducerea Armatei române poate să ajute în vreun fel? E o decizie irevocabilă sau poate fi reversată? Militarii români pare sunt foarte bine văzuţi la Washington mai ales de omologii lor militari de la Pentagon.
Ştefan Dănilă: Mi-e greu să spun. În momentul de faţă, eu nu prea cred că se poate reveni la decizia luată, dar cred că trebuie făcute eforturi ca decizia de acum să nu însemne doar o decizie de moment şi să urmeze alte reduceri! Nu cred că, pe moment, se poate reveni asupra deciziei de reducere a efectivelor, dar este posibil sau ne putem aştepta la reduceri şi mai mari din punct de vedere al prezenţei pentru exerciţii!
Matei Udrea: Aţi anticipat ultima mea întrebare. Din punctul dumneavoastră de vedere, este posibilă o evacuare completă a americanilor din ţara noastră în următorii ani?
Ştefan Dănilă: Nu completă. Eu cred că americanii vor rămâne în continuare la baza de la Deveselu. În măsura în care interesele Statelor Unite presupun o prezenţă într-o zonă sigură pentru forţele americane, pentru cei din infanteria marină, aşa cum au fost iniţial cei de la Kogălniceanu, eu cred că vor rămâne. Nu ştim exact ce îşi propun Statele Unite. Încă nu am văzut strategia de securitate a Statelor Unite, încă nu ştim care sunt priorităţile Statelor Unite. Doar le bănuim!
Matei Udrea: Vă mulţumesc foarte mult pentru amabilitate!
Ştefan Dănilă: Cu plăcere!
