Preşedintele Partidului Liga Acţiunii Naţionale (PLAN), Silviu Predoiu, candidat la alegerile prezidenţiale din luna mai, a evidenţiat, într-un interviu acordat AGERPRES, că viziunea sa pentru ţară este România lider regional în cinci ani şi România în primele zece state din Europa în zece ani.
El promite că se va adresa des românilor pentru că preşedintele este “o voce” care nu poate fi ignorată, iar despre politica externă spune că are sens doar ca “o prelungire” a politicii interne. Silviu Predoiu vrea ca politica externă să fie una “demnă” şi care să reflecte interesele noastre.
Preşedintele PLAN îşi doreşte revizuirea Constituţiei pentru implementarea Referendumului din 2009 pentru un Parlament cu 300 de membri, clarificarea suprapunerii de competenţe preşedinte-premier, reorganizarea teritorială, demilitarizarea serviciilor de informaţii, vot universal de la 16 ani şi dreptul de a candida la Senat şi Camera Deputaţilor de la 18 ani.
Silviu Predoiu consideră necesară o actualizare a cadrului legislativ referitor la serviciile secrete şi o formulă prin care tinerii să fie încurajaţi să se înscrie pentru “pregătire militară temporară, care să le dea un statut de rezervişti”.
El propune crearea unui organism, sub autoritate parlamentară, pentru gestionarea interceptărilor, care să nu mai fie atributul SRI.
AGERPRES: Ce vă determină să reveniţi în mai în cursa electorală pentru Cotroceni? Anul trecut, în noiembrie, aţi obţinut 0,12% din sufragii. Ce şanse vă daţi în această nouă competiţie electorală?
Silviu Predoiu: Am intrat în cursa prezidenţială în noiembrie fără să-mi fac un calcul câte voturi voi obţine. Am intrat în cursă gândindu-mă cum arată România la momentul respectiv şi cum aş vrea eu să arate. Şi dincolo de cum aş vrea eu să arate, cum ştiu prin experienţa profesională pe care o am, prin contactele pe care le-am avut de-a lungul carierei în străinătate, în ţară, prin discuţii, cum ar putea să arate cu adevărat, nu doar cum ar putea, cum poate cu certitudine să arate România dacă ea nu ar fi pe mâna unor persoane incompetente. Asta m-a animat. Dorinţa de a schimba viaţa românului. Dorinţa de a trăi într-o ţară demnă, respectată, care să existe cu adevărat în conştiinţa comunităţii internaţionale de care să fim mulţumiţi, care să fie în siguranţă şi în pace.
Am intrat în cursă şi, într-adevăr, am obţinut un scor remarcabil de 0,12%. Am pierdut. Primii doi care s-au calificat pentru turul 2 la momentul respectiv sunt singurii câştigători. Toţi ceilalţi au pierdut. Mi se pare că procentul este irelevant. Se înscriu la ‘au pierdut’. Şi atunci eu v-aş propune un calcul simplu. Eu am pierdut de 80.000 de lei. Atâta a costat campania mea. Domnul Ciolacu a pierdut de 14 milioane de euro. Domnul Ciucă a pierdut de 7 milioane de euro. Vorbesc de cifrele publicate de AEP. Domnul Geoană de 6 milioane. Care pierdere a fost mai onorabilă?
Am satisfacţia că nu am spus nicio minciună. Am satisfacţia că nu am promis nimic din ceea ce nu aş putea să fac şi nimic din ceea ce nu ar fi posibil să se întâmple cu România. Am intrat în cursă pentru că, din noiembrie până acum, nu s-a schimbat nimic în bine, după cum constatăm. Ba parcă am impresia că se merge tot spre mai jos. Am intrat cu aceleaşi ambiţii şi cu aceeaşi determinare. Ambiţiile vizează România, vizează românii, vizează copiii mei, nepoţii mei, copiii dumneavoastră, nepoţii dumneavoastră. Asta am făcut toată viaţa. Am servit comunitatea căreia îi aparţin.
AGERPRES: În ultimii 35 de ani am avut ca proiecte de ţară România în NATO, România în Uniunea Europeană, România educată. Care este proiectul dumneavoastră de ţară?
Silviu Predoiu: În primul rând, apreciez că aţi menţionat România educată. Este gluma cea mai amară pe care ne-a servit-o domnul preşedinte Iohannis. O Românie educată… Numai elaborarea proiectului a durat mai mult decât intrarea noastră în NATO şi UE. A durat şapte ani. Ce a ieşit, am văzut.
Dar lăsăm, vorbesc despre viziunea mea. România, în momentul de faţă, este pe poziţia şase în Europa ca populaţie şi pe poziţia 8 în Europa, ca suprafaţă. Şi aici se încheie prezenţa României în top 10 în Uniunea Europeană. La elementele pe care le-a dat Dumnezeu, nu pe care le-am făcut noi. La ce am făcut noi, până acum, sub guvernarea înţeleaptă a partidelor pe care le vedem în fiecare zi în ultimii zece ani, suntem pe ultimele locuri la toţi indicatorii. La educaţie, la sănătate, la speranţă de viaţă, la speranţă de viaţă sănătoasă, la performanţe economice, la cercetare.
Dau mereu acest exemplu pentru că este foarte dureros. Ne-am bătut să aducem în ţară proiectul ELI-NP, Laserul de la Măgurele. Ne-am bucurat când am primit Laserul şi am spus, în sfârşit, vor veni miliarde, vor veni cercetătorii, se vor întoarce în ţară. Am adus proiectul pe mandatul unui marinar şi l-am pierdut pe mandatul unui profesor de Fizică. Şi nimeni nu răspunde pentru aceste lucruri.
Proiectul meu este “România în primii zece” – viziunea pentru România Am convingerea că putem să mobilizăm românii doar cu proiecte curajoase, cu standarde foarte înalte. Să nu confundăm strategic cu tactic. Hai să mergem pentru cât mai mult! România, în primele zece la majoritatea indicatorilor. În 10 ani de zile să fim acolo. Hai să începem cu România, lider regional. Şi mă întorc iar la statistici: România, în momentul de faţă, este cel mai mare şi cel mai populat stat balcanic. Degeaba avem aceste atuuri. Nimeni nu te face lider regional doar pentru că eşti cel mai mare şi cel mai populat. Deşi acestea sunt premise excepţionale. Te face lider regional şi te recunoaşte dacă ai iniţiative, dacă ai voce. Din păcate, România, deşi este cea mai mare ţară din Balcani, este tratată ca o ţară mică şi va fi întotdeauna tratată ca o ţară mică atâta vreme cât are în fruntea ei oameni mici. Pentru că oamenii din fruntea ei definesc România! Viziunea mea este: România lider regional în cinci ani, România în primele 10 state din Europa în 10 ani.
Este posibil şi avem exemple! Foarte puţini ştiu că, la nivelul lui 1960, Coreea de Sud avea jumătate din PIB-ul României. Şi a reuşit prin ambiţie, prin coordonare, prin perseverenţă să ajungă, în 20 de ani – ştim toţi unde a ajuns. Aceasta este viziunea mea, pentru că un candidat la Preşedinţie trebuie obligatoriu să aibă o viziune. De aici încolo, urmează o serie de măsuri care decurg din această viziune şi care se regăsesc în toate domeniile – de la social, la economic, la securitate şamd.
AGERPRES: Care vor fi primele trei măsuri pe care le veţi lua în primele 100 de zile de mandat?
Silviu Predoiu: Este o întrebare care revine frecvent sub diferite forme pentru că lumea vrea să ştie concret ce vei face. Şi pot să înţeleg, pentru că am avut atâta aşteptare şi a venit atât de puţin în schimbul aşteptării noastre încât ne-am săturat şi vrem. Trebuie, însă, să fim realişti în abordare. Competenţele concrete ale preşedintelui sunt destul de limitate. Termenul de concret asociat cu ce poate să facă preşedintele pare, prin raportare la Constituţie, destul de nepotrivit. Prima măsură pe care o iei în mod inevitabil e să îţi numeşti echipa de consilieri Şi o să spuneţi: “Asta trebuie să facă oricine. Care e şmecheria?”. Trebuie să o faci în aşa fel încât să marchezi din prima clipă diferenţa. Atunci când îţi numeşti consilierii, să ai curajul să-l iei pe fiecare de mână, să-l pui în faţa presei şi să spui: “Domnul sau doamna X va fi consilier pe politică internă pentru că”. Şi să spui de ce! Dacă o numeşti pentru că ţi-e nepot, asta să spui. Dacă o numeşti pentru că ai certitudinea că prin pregătire, prin perseverenţă, prin modul în care a lucrat până la momentul acela pentru România, poate să fie o garanţie că va aduce valoare adăugată actului decizional la nivel prezidenţial, trebuie să o spui.
Spuneţi-mi cine au fost consilierii domnului preşedinte Iohannis? Mai degrabă vi-i aduceţi aminte pe cei ai preşedintelui Iliescu, sunt convins. Sau ai preşedintelui Băsescu. Cine a fost consilierul pe securitate naţională, primul consilier de pe lista oricărui preşedinte, în mandatul domnului Iohannis? A fost domnul general Oprişor. Nu îl ştie nimeni pentru că nu l-a văzut nimeni niciodată.
Un alt pas – să clarificăm cum se lucrează cu CSAT. Atâtea lucruri s-au dus în piaţă despre “CSAT-ul a hotărât” încât este o mare confuzie. Să începi cu şedinţă de CSAT şi să clarifici modul de lucru şi să explici public. Problema principală a Preşedinţiei este transparenţa. De aceea, rămâne loc foarte mult pentru tot felul de interpretări. Preşedintele trebuie să facă propuneri pentru numirile la servicii, pe aceeaşi formulă. Preşedintele propune, iar Parlamentul aprobă şefii serviciilor. Trebuie făcute în aceeaşi formulă: “Numesc pe domnul sau doamna X la serviciu cutare ‘pentru că'”. Vreau să ştiu ce anume îl recomandă în opinia domniei sale. Îl propun “pentru”…
În primele 100 de zile vă garantez că aş fi prezent la cât mai multe şedinţe de Guvern, astfel încât atunci când aş ieşi obligatoriu cu un raport de activitate la 100 de zile, o informare, să pot să vorbesc despre cât mai multe lucruri. În primele 100 de zile, aş face măcar o dată adresare către Parlament, care este un atribut al preşedintelui, pe care nu l-au folosit.
Am auzit candidaţi care spun: “Voi deschide minele”. Aş vrea să aflu ce secret a descoperit ca să deschidă minele. Am auzit candidat care spune: “După ce voi fi preşedinte voi opri toate dosarele politice”. Aş vrea să-mi spună cum. Le va citi? Cine i le dă să le citească? Şi dacă le citeşte şi constată că sunt politice, cum le opreşte preşedintele? Nu pot să promit lucruri care sunt împotriva legii şi care sunt minciuni. Nu pot să promit că voi respecta poporul şi să-l mint pentru că înseamnă lipsă de respect.
Ce voi face? Voi vorbi! Cea mai importantă arma a preşedintelui este vocea. Şi este potenţată de milioanele de români care l-au ales. Asta îi dă autoritate şi credibilitate. Iar atunci când vorbeşte preşedintele, chiar dacă nu poate să dea ordine, nu are putere legislativă, vorbeşte cu autoritatea a milioane de români şi sunt obligaţi să-l asculte. Poţi să-l ignori o dată. Dacă repetă a doua oară, a treia oară, a patra oară acelaşi mesaj, cei care îl ignoră încep să aibă greutăţi pentru că sunt de-a curmezişul cu cei pe care îi reprezintă. Deci, aş vorbi, m-aş adresa în permanenţă tuturor!
AGERPRES: Ce fel de politică externă veţi duce în următorii cinci ani pentru România? Am avut în ultimii 35 de ani axa Bucureşti – Londra -Washington, apoi revitalizarea relaţiilor cu Ţările Arabe, mai apoi consolidarea relaţiilor cu statele membre UE şi NATO, parteneriatele strategice. Pentru dumneavoastră, care este cel mai important element de politică externă?
Silviu Predoiu: Politica internă, politica externă nu există în abstract. Nu faci politică externă ca să fii prieten cu domnul Trump sau cu Regele Charles. Asta o faci pe plan personal dacă eşti în stare. Este modalitatea prin care un stat îşi apără şi îşi promovează interesele interne în plan extern. Am intrat în NATO nu ca să fim membri NATO şi să ne plimbăm pe culoare şi să mâncăm la cafeteria din NATO. Am intrat în NATO ca să oferim siguranţă cetăţeanului român. (…) Vreau ca cetăţeanul român să se simtă în siguranţă. Am intrat în Uniunea Europeană nu pentru că nu aveam în ce să mai intrăm, ci pentru că este un mecanism gândit, în primul rând, economic şi politic şi el se tot dezvoltă câteodată în direcţii în care poate ar trebui să fim mai temperaţi. Am intrat acolo ca să îi oferim (n.r. – ţării) condiţii mai bune pentru dezvoltare economică, pentru bunăstarea românului. Şi să ştiţi că, în ciuda multor păcate ale Uniunii Europene, intrarea noastră în UE ne-a adus beneficii. La fel trebuie să fim în continuare în planul politicii externe.
De ce nu funcţionează politica noastră externă la modul serios? Pentru că nu am mai avut obiective de politică internă de vreo 20 de ani. Pentru că de 20 de ani, băltim, stagnăm. Nu facem nimic decât să aprobăm: “România este predictibilă!” E predictibilă în a da din cap şi a spune da! Uitaţi-vă în discursurile politicienilor şi vedeţi de câte ori găsiţi în discursuri formula “România este un factor de stabilitate”. Ne referim la politica externă. “Un factor de stabilitate şi România este un furnizor de securitate”. Factor de stabilitate, un stat care a avut 114 modificări la Legea educaţiei în zece ani, care are trei legi de salarizare unică, niciuna pusă în practică, care are nenumărate amendamente la legile de pensionare, un stat care anunţă, după o zi pe alta, suprimarea de beneficii, cum spun ei pentru IT-işti sau pentru cei care au lucrat în condiţii grele? Asta nu înseamnă predictibilitate decât în mintea unor persoane care nu doar că nu înţeleg, au greutăţi în a pronunţa cuvântul predictibilitate pentru că, ce să vezi, sunt cam multe consoane acolo. Când vorbim despre securitate, “România este un factor de securitate”. Un factor de securitate nu este unul care stă toată ziua cu mâna întinsă şi vorbeşte despre cum este el apărat de NATO şi de SUA. Un factor de securitate este unul care vorbeşte despre armata sa şi nu uită nicio clipă că militarii români sunt militari NATO. Şi atunci când spui: “Ne apără NATO!” Da, ne apără NATO! Adică, ne apără militarii români – 70.000. “Ştiu eu dacă sunt pregătiţi?” Păi, să fie pregătiţi! Asigură-te, în participare la misiuni internaţionale organizate şi organizate nu de Horaţiu Potra, ci de statul român, la ”Căştile albastre” şi altele. Du-te şi educă-i! Învaţă-i! Dar învaţă-i şi, mai întâi, respectă-i acasă! Dacă îţi baţi joc toată ziua de ei, normal că speri să te apere soldatul american, că pe ăla îl respecţi.
Sunt întrebări: “Cum ne poziţionăm vizavi de UE?” Eu consider că este greşit. Sau: “unde să alegem între UE şi SUA în contextul actual?”. Noi suntem UE, noi nu putem să spunem altceva. Cum adică? E în continuare chestia asta, noi nu interiorizăm. Decidentul politic când vine şi ne spune: “UE a hotărât”. Păi, n-ai fost acolo? Nu ai votat, că e ca la CSAT. Deciziile se iau cu unanimitate, unele, cu majoritate altele. Spune-mi, dacă ai votat ‘pentru’ sau ‘contra’? Degeaba îmi spui că UE a hotărât închiderea minelor sau închiderea termocentralelor sau oprirea încălzirii cu lemne. Tu ce ai votat? Aşa aş vrea să înceapă politicianul: Noi am votat împotrivă pentru că înţelegem că sacrificarea animalelor, în contextul sărbătorilor religioase, nu este vorba doar despre a pregăti hrana. Este vorba de un ansamblu de tradiţii care definesc cultura şi satul românesc. Dă o argumentaţie! Dar dacă noi nici măcar nu înţelegem ce înseamnă aceste lucruri şi ne grăbim doar să aprobăm, degeaba bombănim acasă.
Ce vreau eu pentru România ca politică externă este o politică demnă, o politică aşezată, o politică a respectului care, într-adevăr, să reflecte interesele noastre. Să ne stabilim interesele, că de-aia spun, hai să fim primii din Balcani! Ce înseamnă asta? Să avem educaţie ca lumea. Hai să vedem cum putem în planul politicii externe să ajutăm educaţia, cum putem în planul politicii externe să ajutăm dezvoltarea economică. Păi nu mergând şeful statului, însoţit într-un team-building cu colegii lui de la Cotroceni, că a fost numai cu consilierii de la Cotroceni, într-o vizită la viceprimarul din Rio de Janeiro. Şeful statului român, care reprezintă statul român, se duce în vizită oficială la viceprimarul de la Rio? Ci, mergând acolo unde poţi să aduci profit! Asta înseamnă diplomaţie economică şi diplomaţia economică se face pe paliere: MAE, o componentă a diplomaţiei parlamentare de care nimeni nu vorbeşte astăzi, dar care trebuie să fie foarte solidă. Parlamentarii noştri nu sunt membri în tot felul de comisii de prietenie doar ca să facă câte o excursie pe an. Are o logică în spate. Diplomaţia economică prezidenţială este extrem de importantă. Noi avem instrumentele, nu le folosim sau le folosim greşit pentru că nu ştim ce trebuie să facem cu ele.
AGERPRES: Este necesară o reformă a legii fundamentale a ţării şi la ce capitole? Consideraţi necesară reformarea Curţii Constituţionale? Cum vedeţi posibil acest lucru?
Silviu Predoiu: Consider că trebuie să facem o reformă aducându-ne aminte: Constituţia României a fost elaborată după Revoluţie. Părinţii Constituţiei au fost bine intenţionaţi. Preocuparea lor a fost să răspundă unor nevoi ale momentului. Au încercat să vadă şi în viitor, dar era foarte greu să vedem cum va evolua România. Au creat o Constituţie validă pentru acel moment. S-au făcut nişte modificări la Constituţie, la un moment dat, dar ele au vizat mai mult nişte interese personale ale celor care au înaintat propunerile: prelungirea mandatului de preşedinte şi chestiuni din astea. Mi se pare că trebuie să aducem modificări Constituţiei şi o să vă dau câteva exemple: Constituţia trebuie să reprezinte instrumentul de bază pentru a dovedi caracterul democratic al statului. Ea trebuie să întărească. Hai să implementăm Referendumul din 2009: să scriem în Constituţie că Parlamentul nostru are 300 de membri. Oricum cifra este umflată artificial. Populaţia scade şi la noi Parlamentul creşte.
Hai să facem nişte modificări ca să clarificăm suprapunerile de competenţe între preşedinte – premier, să clarificăm în Constituţie competenţele CSAT, lucru care a dus la tot felul de confuzii şi aberaţii până la urmă. Să modificăm problema cu reorganizarea teritorială pentru că trebuie operată în Constituţie. Şi este un must! Nu putem să înjurăm tot ce a fost comunist, dar să ne bucurăm că avem aceleaşi delimitări geografice stabilite în ’68 de Ceauşescu. Trebuie să înţelegem că lumea se schimbă, că altfel poţi să atragi fonduri.
Este o iniţiativă pe care o promovez gândindu-mă la tineri. Dacă am stabilit că pot să îşi întemeieze familie de la 16 ani, că pot să lucreze cu contract individual de la 16 ani plătind taxe şi impozite, deci considerăm că sunt responsabili, hai să ne gândim şi la votul de la 16 ani. Nu poţi doar să ceri şi să nu dai. (…) Să clarificăm în Constituţie pentru că se prevede acolo că poţi fi ales în Camera Deputaţilor la 23 de ani şi în Senat de la 33 de ani. De ce sunt 10 ani între cele două Camere? Pentru că ele fac acelaşi lucru la noi. De ce trebuie să ai 33 ca să candidezi la Senat şi 23 la Camera Deputaţilor? Dacă ar fi o diferenţă în atribuţiuni, care să justifice experienţa de viaţă, aş înţelege. Dacă în marea majoritate a ţărilor din Europa poţi fi ales în Parlament de la 18 ani, de ce trebuie să ne cramponăm noi de 23 şi 33 de ani? Să fie 18 ani.
Hai să ne uităm la serviciile de informaţii despre care toată lumea îşi dă cu presupusul. Să facem în Constituţie prevederea că sunt demilitarizate. Au fost propuneri repetate. Lumea nu ştie despre ele. Refuzul a venit de la politician: “Nu, nu e încă momentul”. Hai să demilitarizăm serviciile de informaţii. Suntem ultimii din Europa care au servicii militarizate de informaţii.
Aş face nişte amendamente şi la Curtea Constituţională. Ştiţi la ce aş umbla? La alegerea membrilor. Aş avea o prevedere: pot fi aleşi în Curtea Constituţională doar magistraţi judecători cu grad de Înaltă Curte şi cu experienţă profesională de minimum 10 ani. În felul acesta aş merge clar către o abordare profesională, o garanţie a înţelegerii şi a experienţei directe. Acum, este suficient să ai studii de Drept. Să reducem cumva suspiciunile de ataşamente politice. Nu o să le eliminăm niciodată. Dar vorbind despre un corp profesional, ales pe baze profesionale, care reprezintă cea mai înaltă formă – judecători de Înaltă Curte şi care are şi o experienţă minimă de zece ani, putem, plecând de aici, să schimbăm percepţia. Acum percepţia faţă de Curte, şi implicit deciziile Curţii, e destul de nepotrivită în raport cu misiunea Curţii, dar e justificată prin ceea ce vedem.
AGERPRES: Candidaţi la funcţia supremă în stat care înseamnă şi comandant al forţelor armate. Aţi fi de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu?
Silviu Predoiu: E mult mai uşor să distrugi ceva decât să reconstruieşti. Este foarte complicat, astăzi, să vii şi să spui “serviciul militar obligatoriu”. Indiferent de argumentaţie. Mai mult decât atât, eu am nişte convingeri. Am fost o viaţă întreagă în uniformă, într-o uniformă virtuală, pentru că în serviciul de spionaj nu purtăm uniformă. Sunt general cu patru stele, am luptat pentru România şi mi-am asumat tot ce a implicat jurământul militar. Am luptat în fiecare zi nu pentru ca România să fie pregătită să câştige războaie, ci ca România să nu lupte în niciun război. Mi se pare că trebuie să acceptăm că războiul nu mai e soluţie pentru nimic în secolul XXI, în care poţi să distrugi pe cineva doar anulându-i accesul la echipamente, la tehnologie. Dar, până când vom interioriza mesajul şi vom asuma că nu asta este calea, trebuie să fim pregătiţi.
Reintroducerea serviciului militar ar fi extrem de complicată şi contraproductivă. Haideţi să găsim o formulă în care să încurajăm tinerii să se înscrie pentru pregătire militară temporară, care să le dea un statut de rezervişti şi să putem să contăm pe o populaţie pregătită într-o eventualitate, pregătită să respingă o agresiune până când alianţele pot să intervină să ne sprijine. Dar să găsim formula în care să-i stimulăm să fie interesaţi. Am văzut nişte încercări. Dacă veniţi o să învăţaţi să vă jucaţi cu busolele prin curte, o să mergeţi prin pădure, să puteţi să vă faceţi tabără de munte. Nu asta e ideea când îi chemi.
Uitaţi-vă la celelalte state: au serviciul militar în care te înscrii şi primeşti un beneficiu material. Eşti plătit la o cotă decentă. Ai nişte facilităţi în a intra la studii. Vicepreşedintele american, G.D. Vance, şi-a susţinut studiile cu veniturile realizate ca militar. Să-i atragem, să vadă un beneficiu, să creezi nişte facilităţi pentru cei care au urmat pregătirea militară, pentru că e în interes naţional, aşa cum o recunoaştem. Deci pot să mă gândesc la o formă de serviciu militar voluntar, cu o durată de şase luni de zile – că spuneau unii trei săptămâni sau o lună, nu faci nimic într-o lună – de şase luni de zile, sau cu posibilitatea de prelungire, dacă unii doresc, dar să găsim elemente de stimulare a interesului. Şi în ziua de astăzi ştim foarte bine care sunt: susţinerea la studii, plată şi aşa mai departe.
AGERPRES: Ca fost şef al SIE, aţi opta pentru o reorganizare a serviciilor secrete şi ce anume aţi schimba?
Silviu Predoiu: Aş lupta pentru Legile Securităţii, în primul rând, când vorbim de serviciile de informaţii. Legea Securităţii Naţionale din 1991. În 1991, nu exista internetul, nu exista telefonia mobilă, nu exista recunoaşterea biometrică, nu exista războiul cibernetic, nu existau o grămadă de elemente care astăzi sunt arme. Nu existau! Legea nu le-a prins. Ele au fost apoi, prin tot felul de amendamente, în regulamentele serviciilor. Legile de funcţionare a serviciilor. Cea mai nouă lege este cea a SIE, care e din 1998. Vă daţi seama de când sunt celelalte. Au fost câteva iniţiative pentru Legile Securităţi şi toate erau aberante şi au fost fluierate, pentru că plecau de la ideea că trebuie să ne daţi cât mai multe competenţe, dar nu înţelegeau că atunci când ceri, trebuie să şi dai. Găseşte şi mecanismele. În aceleaşi legi, întăreşte mecanismele de control, mecanismele de verificare, astfel încât atunci când legea iese şi spune, “având în vedere nivelul ameninţărilor, sunt necesare competenţe pentru asta, asta, asta”, cetăţeanul care ar fi interesat să vadă ce spune legea, să vadă că sunt mecanisme de control create, nu poveştile despre comisiile parlamentare, care sunt inutile. Nu pentru că ar fi manipulate, ci pentru că nu ştiu ce trebuie să facă. Deci aş vedea, când vorbesc de servicii, în primul rând această nevoie de actualizare a cadrului legislativ.
Serviciul de Informaţii Externe, evident vorbesc cu anumită părtinire, dar în sens pozitiv, a parcurs un program de reformă de zece ani. Niciun alt serviciu nu a făcut acest exerciţiu şi a fost aranjat în aşa fel încât a ajuns în postura, şi iarăşi lumea nu ştie pentru că directorii nu au ales să vorbească, în postura în care a dat consiliere unor servicii occidentale despre cum s-a reformat. Deci, este reformat.
Dacă vorbim despre alte servicii, m-aş uita un pic la încărcătura profesională. Aş insista pentru un organism cu autoritate parlamentară pentru gestionarea interceptărilor şi aş lua de la SRI acest atribut. Nu pentru că nu am încredere în ei, ci pentru că populaţia e sătulă şi nu mai are încredere. Şi aş găsi o altă formulă, deci aş propune, că nu preşedintele face acest lucru, un organism sub autoritate parlamentară, nu ca să generez un alt serviciu, cum au înţeles unii, eu am tot prezentat o iniţiativă de acest gen în ultimii cinci ani de activitate tuturor celor care puteau să promoveze – comisii, preşedinţi ai Senatului, Camerei Deputaţilor. Toată lumea a ridicat din umeri din varii motive. Deci aş insista pentru un serviciu independent. M-aş uita iarăşi la atribuţiuni, pentru că poate sunt prea multe grupate sub o singură pălărie, dar altfel nu….
AGERPRES: Cum i-aţi convinge pe cei din diaspora să vă voteze şi apoi, ca preşedinte al tuturor românilor, ce mesaj le-aţi transmite românilor din străinătate, pentru a-i determina să revină în ţară?
Silviu Predoiu: Nu ştiu ce să le transmit, în afară de mesajul meu pentru România. Am rude, un număr mare de rude, din satul părinţilor mei, tatălui meu, care lucrează în străinătate. Vorbesc cu ei din când în când. Ştiu care sunt frământările, ştiu de ce au plecat, ştiu de ce nu se întorc. ”Pentru că astăzi – îmi spun – s-ar putea, dacă vin în ţară, să câştig un pic mai mult decât câştig acum în Marea Britanie, dacă iau în calcul preţul vieţii şi aşa mai departe. Dar nu vin, pentru că nu sunt convins că s-a schimbat ceva în atitudinea faţă de noi, faţă de români în general, a autorităţilor. Nu vin pentru că nu e respect. Nu vin pentru că sistemul medical nu funcţionează. Nu vin pentru că sistemul de educaţie nu funcţionează”.
Mesajul meu pentru ei este: “Haideţi să reparăm ţara, vă promit că va fi…” Eu nu spun: “Veniţi acasă, că vă chem eu”, nu spun, “Vă promit, cum spunea cineva, 20.000 de euro”, pentru că ar fi aberant. Nu pot să promit celor care au plecat beneficii, ignorând pe cei care au rămas. Vă promit că împreună putem să avem o ţară în care să vreţi să vă întoarceţi. Degeaba apelurile astea “să vină românii”. Nu, să vrea să vină românii. Hai să construim acasă o Românie în care să spună “uite, e ca la noi, în Spania sau în Anglia”. N-am de gând. Am primit tot felul de sugestii: “promiteţi-le avantaje la înscrierea de firme”. Nu pot să mint. Nu-mi propun să mint, să amăgesc. Vreau avantaje, vreau facilitate în înscrierea de firme, uşurinţă să-ţi înscrii o firmă, pentru toţi românii, nu doar pentru cei care s-ar întoarce de afară. Vreau educaţie bună pentru toţi. Şi dacă va fi, putem să fim convinşi că vor veni de afară. Şi se poate obţine acest lucru. Se poate obţine prin competenţă, nu prin numiri în glumă.
AGERPRES: Cum veţi garanta ca preşedinte că statul îşi protejează propriii cetăţeni în faţa dezastrelor? Dacă veţi fi preşedinte, cum veţi vedea rolul României în acordarea de ajutor statelor vecine în situaţii de criză?
Silviu Predoiu: Domnul Ponta a încercat să explice, să justifice – la momentul afirmaţiilor care stau la baza întrebării – , a încercat să justifice modul în care a obţinut cetăţenia. Şi a forţat foarte mult nota. Nu acela era răspunsul. Există acorduri de acţiune în caz de dezastre naturale. Şi atunci a fost pus în aplicare un plan existent deja. Dumnealui a vrut să arate că a făcut ceva extraordinar şi că în schimbul acelui gest extraordinar şi nemaipomenit a primit o recunoaştere pe care, vezi Doamne, el n-ar fi cerut-o altfel. Nu, nu este aşa. Nu a făcut nimic altceva decât ceea ce prevedea legea, că altfel ar trebui să-l ia organele de drept şi să-l întrebe despre ce este vorba. Există prevăzute moduri de acţiune în cazul unor dezastre şi inclusiv moduri de cooperare cu statele vecine pe speţe, pe situaţii şi aşa mai departe. Nu trebuie inventat ceva. Trebuie doar să te asiguri că sunt cunoscute şi respectate. O să spuneţi “Păi, preşedintele?”. Preşedintele, scrie acolo, “veghează la buna funcţionare a autorităţilor publice”. Este unul dintre atributele sale să vegheze. Cum? Prin consilieri, prin discuţii, prin participare la şedinţele de Guvern, în şedinţele CSAT să se reamintească. Dar acesta este atributul. Nu cred că trebuie altceva.
AGERPRES: Deşi România a investit mult şi s-a încadrat în toate ţintele Programului Visa Waiver, SUA au suspendat intrarea ţării noastre în acest program. Cum va rezolva diplomaţia românească această problemă în perioada următoare? Aveţi contacte la Washington, pentru a discuta direct cu oficiali americani despre rezolvarea problemei?
Silviu Predoiu: Mă gândesc să-l sun pe domnul Dragoş Sprânceană…. Glumesc! Nu o să-l sun pe domnul Dragoş Sprânceană. Războiul Administraţiei Trump nu este cu România şi cu admiterea României în programul Visa Waiver. Este cu Administraţia Biden. Şi am văzut că are o problemă majoră cu tot ce a făcut predecesorul Biden. Pe acea listă se găseşte şi intrarea României în programul Visa Waiver. Asta e problema lui, nu neapărat cu România. România a îndeplinit toate criteriile. Criteriile sunt strict tehnice. Practic ele sunt date de un calculator, care atunci când vede că ai scăzut, ai ajuns la 3% rată de respingere, automat te include. Domnul Trump, Administraţia, că nu dumnealui personal, a luat toate măsurile la rând şi s-a uitat şi a ajuns şi la aceasta şi a zis: “se suspendă, deocamdată, ca să verificăm cum a fost dată”.
Acum, sincer să fiu, modul în care a fost dată nu sună tocmai onorant. Hai să ne amintim de campania uriaşă, purtată anterior intrării României în programul Visa Waiver în care ni se spunea – eu am fost jenat ca român – “Facem apel, spunea premierul, spunea ambasadorul american, doamna Kavalec, facem apel la toţi românii care au deja viză sau care au primit vreodată viză de SUA să vină să mai ceară chiar dacă nu vor să călătorească. Pentru că dacă au avut viză, e o garanţie că vor primi din nou. Şi în felul ăsta să creştem numărul de răspunsuri pozitive, ca să păcălim calculatorul”. Bun, nu spuneau asta. “Ca să putem să intrăm”. De fapt, aşa se traducea. Păi dacă era vorba de a păcăli calculatorul, cred că se descurcau românii şi fără să ne ajute doamna Kavalec şi domnul… Problema era alta.
Atunci când ei au găsit, şi vedeţi că e un război total între administraţii, că în mod normal, o administraţie americană n-ar trebui să pună sub semnul întrebării dispoziţiile Administraţiei precedente. Administraţia Trump se remarcă prin acest lucru, prin contestarea a tot ce a fost anterior, pentru că ei consideră nelegitim mandatul lui Biden. Şi au găsit chestia asta. Cum discutăm cu ei mai departe? Există mecanisme instituţionale. Există Minister de Externe, nu emisarii trimişi în umbră, sculaţi din somn la miezul nopţii: “Du-te şi tu şi spune ceva!”. Cea mai bună dovadă o reprezintă datele tehnice, că n-ai ce să-i faci. O să zică “Bun, intraţi. Hai să vedem câte, cum… Să verificăm. Care e rata de respingere la momentul astăzi”. Asta e cea mai bună dovadă. Nu ai ce să spui. “Ştiţi, noi am fost, dar s-ar putea să apară modificări peste noapte”. Nu. Asta este.
AGERPRES: SUA impune noi tarife vamale între America şi Europa. Ce soluţie propuneţi? Negocierile sau politica “dinte pentru dinte”?
Silviu Predoiu: Negocierile includ politica “dinte pentru dinte”, să ştiţi, nu le exclud, pentru că este un element de negociere. Vedem că domnul Trump, de câte ori se loveşte de un zid, spune: “Asta am şi vrut, să dau cu capul în zid şi, de fapt, o să amân implementarea pentru că, deja, le e frică de mine”. Redefineşte negocierea. Negocierea implică şi recurgerea la “dinte pentru dinte”. Oricum, din punctul meu de vedere, ce este important este ca România să vorbească prin prisma propriilor interese la Bruxelles, atunci când vine vorba despre regimul tarifelor. Noi suntem afectaţi într-o măsură mai mică, direct, de politica tarifară promovată de Administraţia Trump. Suntem mai mult indirect, prin contribuţia noastră la exporturi către ţări occidentale, care, la rândul lor, exportau cum sunt echipamente pentru maşinile Mercedes, care se fac la noi, cutii de viteze, anvelope, cablaje, nu ştiu, mai multe echipamente. Odată ce apar probleme pentru exportul Mercedes, implicit vor fi influenţe şi pentru noi în România.
Dar mi se pare că negocierea este calea. Repet, negocierea include şi recurgerea la “dinte pentru dinte”, o negociere, uitându-te în perspectivă, la viitor, şi în care să aibă şi România o poziţie. Eu asta vreau să aud: “Domnule, noi mergem acolo să propunem asta”.
AGERPRES. Ce valori morale şi politice sunt fundamentale, în opinia dumneavoastră, pentru funcţia prezidenţială?
Silviu Predoiu: Loialitatea faţă de ţară, respectul faţă de lege şi onestitatea, onestitatea în toate planurile.
