Investitorii globali se pregătesc pentru un nou val de volatilitate geopolitică, după ce Statele Unite l-au capturat pe preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, un eveniment major care ar putea, pe termen lung, să deblocheze vastele rezerve de petrol ale ţării, dar care, pe termen scurt, riscă să declanşeze o retragere către active de refugiu la reluarea tranzacţionării.
Preşedintele american Donald Trump a declarat că SUA vor prelua controlul asupra Venezuelei, în timp ce Maduro, acuzat în repetate rânduri de Washington că a transformat ţara într-un ”narco-stat” şi că a fraudat alegerile, se află într-un centru de detenţie din New York, unde aşteaptă formularea oficială a acuzaţiilor. Este cea mai directă intervenţie a SUA în America Latină de la invazia Panama din 1989.
”Evenimentele sunt o reamintire clară că tensiunile geopolitice continuă să domine titlurile şi să influenţeze pieţele”, a declarat Marchel Alexandrovich, economist la Saltmarsh Economics.
”Pieţele sunt nevoite să gestioneze mult mai mult risc de natură politică decât în administraţiile americane precedente.”
Pieţele pornesc puternic în 2026, dar cu nervii întinşi
Loviturile au avut loc în timp ce pieţele erau închise, însă înainte de acest episod, anul 2026 debutase pozitiv: indicii bursieri americani au închis pe verde vineri, iar dolarul s-a apreciat faţă de un coş de valute majore. Atât pieţele americane, cât şi cele globale au încheiat 2025 aproape de maxime istorice, după un an marcat de războaie comerciale, decizii ale băncilor centrale şi tensiuni geopolitice persistente.
Mohamed El-Erian, fost CEO al gigantului de investiţii PIMCO, a avertizat într-o postare că reacţia economică şi financiară la înlăturarea lui Maduro este departe de a fi clară. În opinia sa, dacă pieţele ar fi fost deschise, s-ar fi putut observa o decuplare rapidă între petrol şi aur: preţuri mai mici la ţiţei, pe fondul anticipării unor exporturi mai mari din Venezuela, şi preţuri mai ridicate la aur, alimentate de cererea pentru active de refugiu.
Aurul a atins anul trecut cel mai puternic avans din ultimele patru decenii, susţinut de reduceri ale dobânzilor în SUA şi de multiple focare geopolitice.
Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite ”vor administra ţara până când va fi posibilă o tranziţie sigură, corectă şi judicioasă”, fără a oferi detalii clare, dar subliniind că nu exclude folosirea forţei militare. Evenimentul readuce în prim-plan şi criza datoriei Venezuelei, unul dintre cele mai mari defaulturi suverane nerezolvate din lume.
Petrolul venezuelean: potenţial uriaş, dar fără soluţii rapide
La doar câteva ore după capturarea lui Maduro, Trump a afirmat că firmele petroliere americane sunt pregătite să investească miliarde de dolari pentru refacerea producţiei de ţiţei a Venezuelei, o perspectivă care, teoretic, ar putea stimula creşterea economică globală prin scăderea preţurilor la energie.
Totuşi, analiştii subliniază că impactul pe termen scurt asupra pieţei petrolului va fi limitat. După ce SUA au blocat în decembrie navele sancţionate care intrau sau ieşeau din Venezuela, preţul petrolului a urcat uşor peste 62 de dolari pe baril, dar s-a stabilizat ulterior în zona 60–61 de dolari.
”Din perspectiva investiţiilor, acest lucru ar putea debloca, în timp, cantităţi uriaşe de rezerve petroliere. Pieţele pot reacţiona iniţial defensiv, dar odată ce conflictul este un fapt consumat, pot reveni rapid la apetitul pentru risc”, a spus Brian Jacobsen, strateg-şef la Annex Wealth Management.
David Kotok, cofondator al Cumberland Advisors, consideră că, dacă deblocarea rezervelor ar conduce la preţuri mai mici ale petrolului pe termen lung, acest lucru ar putea fi favorabil acţiunilor.
”Rămâne de văzut dacă acest scenariu se va materializa în următorii ani şi dacă pieţele îl vor anticipa din timp”, a spus el.
Cu toate acestea, majoritatea strategiştilor avertizează că o creştere semnificativă a producţiei venezuelene ar putea dura ani. Industria petrolieră a ţării a fost grav afectată de decenii de management deficitar, subinvestiţii şi naţionalizări forţate, care au alungat marile companii străine. În prezent, Chevron este singura mare companie americană activă în Venezuela.
Stabilitate politică, condiţia-cheie
Stephen Dover, strateg-şef la Franklin Templeton Institute, a remarcat că acţiunea SUA confirmă disponibilitatea administraţiei americane de a acţiona unilateral, ceea ce ar putea accelera tendinţa globală de creştere a cheltuielilor pentru securitate naţională. El a adăugat că acest context sporeşte incertitudinile privind rolul dolarului ca activ de refugiu şi ridică semne de întrebare asupra stabilităţii instituţiilor internaţionale.
Pe termen lung, însă, o Venezuela stabilă, productivă şi prosperă ar putea oferi pieţei globale volume semnificative de petrol.
”Ar fi un factor important pentru creşterea economică globală”, a spus Dover, ”dar acest potenţial nu poate fi valorificat fără stabilitate politică şi investiţii considerabile.”
Pentru moment, investitorii se pregătesc pentru un nou episod de volatilitate, într-un context în care geopolitica continuă să joace un rol central în evoluţia pieţelor financiare globale.
