Franţa „nu intenţionează să dea un răspuns favorabil” în acest moment invitaţiei primite de a se alătura „Consiliului pentru Pace” dorit de Donald Trump, care „ridică întrebări importante”, a declarat pentru Le Monde anturajul preşedintelui Emmanuel Macron. La rândul său, Canada a anunţat că „nu va plăti pentru un loc” permanent în acest Consiliu pentru Pace, oferindu-se în acelaşi timp voluntar pentru a ocupa un loc temporar.
La fel ca preşedintele rus Vladimir Putin, regele Iordaniei Abdallah al II-lea sau preşedinta Consiliului italian Giorgia Meloni, Emmanuel Macron a fost invitat, în calitate de preşedinte al Franţei, să se alăture Consiliului de Pace lansat la iniţiativa lui Donald Trump în cadrul planului american de a pune capăt războiului purtat de Israel în Gaza.
„Împreună cu partenerii noştri apropiaţi, examinăm în prezent dispoziţiile textului propus ca bază pentru această nouă instanţă, al cărei proiect depăşeşte situaţia din Gaza”, a anunţat luni, la începutul după-amiezii, Ministerul francez al Afacerilor Externe francez. Cu toate acestea, câteva ore mai târziu, anturajul lui Emmanuel Macron a anunţat că Franţa „nu intenţionează să dea un răspuns favorabil” în acest stadiu.
„La fel ca multe alte ţări, Franţa a fost invitată să se alăture Board of Peace (Consiliul pentru Pace) şi examinează împreună cu partenerii săi cadrul juridic propus. În acest stadiu, nu intenţionează să dea un răspuns favorabil”, a declarat anturajul şefului statului pentru Le Monde.
Potrivit aceleiaşi surse, această iniţiativă propusă de Statele Unite „depăşeşte cadrul Gazei”.
„Ea ridică întrebări importante, în special în ceea ce priveşte respectarea principiilor şi structurii Organizaţiei Naţiunilor Unite, care nu pot fi în niciun caz puse în discuţie”, a explicat sursa Le Monde.
Ministerul Afacerilor Externe de la Paris a insistat, de asemenea, asupra „ataşamentului” Franţei faţă de Carta Naţiunilor Unite şi rezoluţia 2803, votată la 17 noiembrie 2025 de Consiliul de Securitate al ONU, care vizează în special consolidarea transportului de ajutor umanitar către Gaza. Această rezoluţie a ONU trasează „o cale credibilă către autodeterminare şi statutul de stat palestinian” şi menţionează un „dialog între Israel şi palestinieni pentru a ajunge la un acord asupra unui orizont politic de coexistenţă paşnică şi prosperă”, a transmis MAE francez.
Potrivit unui document consultat de Agenţia France-Presse, invitaţia pentru acest Consiliu de Pace ar fi valabilă timp de trei ani. Un loc permanent în cadrul acestuia trebuie plătit cu un miliard de dolari, potrivit aceleiaşi surse. Luni dimineaţă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a anunţat că Vladimir Putin a fost, de asemenea, contactat de Statele Unite pentru a face parte din acest organism, care trebuie să supravegheze aplicarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului între Israel şi Hamas în enclava palestiniană.
CANADA NU VA PLĂTI PENTRU UN LOC PERMANENT
Canada a anunţat la rândul său că „nu va plăti pentru un loc” în acest consiliu de pace, oferindu-se însă voluntar pentru a ocupa un loc temporar. Canada „nu va plăti pentru un loc” în „Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump, a declarat luni o sursă din cadrul guvernului său, reafirmând totuşi „intenţia” prim-ministrului canadian Mark Carney „de a accepta invitaţia”.
„Este important să avem un loc la masa negocierilor pentru a da formă acestui proces din interior”, a declarat pentru AFP un consilier de rang înalt al prim-ministrului canadian, Mark Carney, care a subliniat că „mai sunt detalii de stabilit (…) pentru a formaliza următoarele etape”.
„Canada nu va plăti pentru un loc în Consiliu şi, deocamdată, nu s-a formulat nicio cerere în acest sens”, a precizat sursa guvernamentală, referindu-se la suma de un miliard de dolari necesară pentru a obţine un loc permanent în acest „Consiliu”, conform unei „Carte” văzute de AFP.
Instituţia numită de Donald Trump „Consiliul pentru Pace” a fost iniţial concepută pentru a superviza reconstrucţia Gazei, dar proiectul său de „Cartă” nu menţionează în mod explicit teritoriul palestinian şi îi atribuie un obiectiv mai larg, acela de a contribui la soluţionarea conflictelor armate din lume, fiind văzută cumva ca o concurenţă pentru ONU.
