Festivalul Internațional de Poezie București a fost inițiat din dorința de a oferi publicului bucureștean, și nu numai, o sărbătoare a sufletului, a minții și a dialogului, a afirmat Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române, luni seara, în deschiderea celei de-a XVI-a ediții a festivalului.
‘Vremurile pe care le trăim, cu amenințările, conflictele, radicalitățile și lipsa dialogului interuman, indică o realitate pe care nu trebuie să o ocolim, să o evităm prin evadare, ci să o înțelegem, să o trăim, să căutăm resurse umane’, a spus directorul MNLR în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ‘Carol I’.
Acesta a amintit că ‘festivalul își păstrează vocația de platformă internațională pentru poezia contemporană și de spațiu în care literatura română poate dialoga direct cu scenele poetice din întreaga lume’.
Directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române a arătat că sloganul ediției, ‘Slog Gun Poetry’ / ‘Poezie cu bătaie lungă’, vorbește despre ‘forța discretă și profundă a poeziei’.
‘Un poem nu produce zgomotul unei arme, dar poate schimba o conștiință, poate deschide o întrebare, poate modifica felul în care privim lumea și pe cel de lângă noi. Ce ne unește pe noi cei de aici? Dragostea de poezie, dar aș spune că ne unesc fragilitățile noastre, vulnerabilitățile în fața agresiunilor cotidiene, adică tocmai ceea ce despart sau fisurează societatea contemporană’, a precizat organizatorul Festivalului Internațional de Poezie București.
Mireille Rădoi, directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare ‘Carol I’, a spus că deschiderea festivalului este o întâlnire potrivită, firească, între două centre care de mulți ani împărtășesc aceiași preocupare pentru carte, literatură și cultură și pentru felul în care acestea pot ajunge mai aproape de public.
‘Colaborarea dintre Biblioteca Centrală ‘Carol I’ și Muzeul Național al Literaturii Române ne-a arătat de-a lungul timpului cât de mult putem câștiga atunci când instituțiile își pun împreună resursele, experiența și vocația de a crea spațiu de dialog. Această colaborare se înscrie, de altfel, într-un dialog instituțional mai larg, pe care-l prețuim’, a subliniat Mireille Rădoi.
Ea a precizat că faptul că oameni veniți din spații culturale atât de diferite se află împreună în Aula BCU ‘Carol I’ amintește că ‘literatura poate construi punți acolo unde diferențele culturale ar putea crea bariere. Cultura presupune diplomație și invers. Acestea merg mână în mână, pentru că ambele au puterea de a apropia oameni și de a deschide un dialog care trece dincolo de frontiere’.
Marius Andruh, președintele Academiei Române, a afirmat că o a 16-a ediție pentru un astfel de eveniment ‘înseamnă o tradiție bine instalată, înseamnă că s-a construit un eveniment cultural de primă importanță pentru literatura noastră’.
Președintele Academiei Române a fost de părere că inteligența artificială nu este un instrument util pentru creația artistică.
‘Cred că nu sunteți niciunul dintre dumneavoastră partizanii inteligenței artificiale în creația poetică, deși este un lucru care se poate dezbate, dar în ceea ce mă privește consider inteligența artificială un instrument excepțional în activitatea de cercetare științifică și deloc util sau nu foarte util în creația artistică’, a transmis Marius Andruh.
Festivalul Internațional de Poezie București (FIPB) – ediția a XVI-a, care reunește poeți și artiști din întreaga lume într-un program amplu dedicat poeziei, dialogului intercultural și puterii cuvântului, se desfășoară în Capitală până pe 20 septembrie.
La eveniment au fost prezenți membri ai instituțiilor culturale și diplomatice partenere, precum și ambasadori și reprezentanți ai unor institute culturale din țările participante, printre aceștia numărându-se Lili-Evangelia Grammatika, ambasadorul Republicii Elene, Marija Kapitanovic, ambasadorul Republicii Croația, Gloria Olivares Portocarrero, ambasadorul Republicii Peru, Lili Zhang, atașat cultural al Ambasadei Republicii Populare Chineze, Abel Murcia Soriano, directorul Institutului Cervantes din București, Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România.
Seara de deschidere a continuat cu un concert susținut de Ansamblul cameral ARCO, lecturi publice ale unor poeți români și internaționali, o lectură-performance susținută de poetul sloven Ales Steger, recunoscut drept una dintre cele mai originale și traduse voci ale literaturii europene contemporane, acompaniat la acordeon de Tori Jure.
La ediția din acest an participă invitați din Republica Armenia, Austria, Republica Cehă, Cipru, China, Croația, Franța, Grecia, Italia, Lituania, Republica Moldova, Peru, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia, Tunisia și Turcia, alături de numeroși poeți și artiști români.
Printre evenimentele ediției se numără expoziția-instalație interactivă ‘POELANDA – parc de poezie și co-creație’, vernisaje dedicate unor artiști precum Ioan Nemțoi, Mircia Dumitrescu și Alina Roșca, expoziția dedicată Cellei Delavrancea, seri de performance și întâlniri dedicate poeziei franceze, spaniole și peruane.
O componentă importantă a ediției aparține memoriei și recuperării unor mari poeți români, programul incluzând evenimente de evocare dedicate lui Cezar Ivănescu, Emil Botta, Constanța Buzea, Angela Marinescu, Marin Sorescu și Magda Isanos, organizate în parteneriat cu Teatrul Național București.
Totodată, această ediție marchează 130 de ani de la nașterea lui Tristan Tzara, fondator al mișcării Dada, printr-un atelier dedicat copiilor și adulților, în care poezia se întâlnește cu arta vizuală și caligrama.
Potrivit site-ului Festivalului Internațional de Poezie București, evenimentele se vor desfășura în diferite spații din Capitală: Muzeul Național al Literaturii Române, Biblioteca Centrală Universitară ‘Carol I’, Institutul Cervantes, deGalben Hub Cultural, /SAC – Atelierele Malmaison, Casa memorială George și Agatha Bacovia, Casa memorială Tudor Arghezi – Mărțișor, Galeria Kog 7, Institutul Francez, MNLR – Calea Griviței, Muzeul George Enescu – Palatul Cantacuzino, Teatrul Național ‘I. L. Caragiale’, Teatrul Nottara.
