Imagini satelitare recente arată că intrări ale instalaţiei nucleare iraniene de la Isfahan au fost îngropate cu pământ, potrivit Institutului de Ştiinţă şi Securitate Internaţională (ISIS) de la Washington, care supraveghează activităţile nucleare iraniene şi care precizează că două dintre intrările instalaţiei au fost acoperite complet, iar o a treia, situată în nordul complexului, a fost consolidată defensiv, scrie Le Fiagro.
Potrivit ISIS, aceste lucrări reflectă o îngrijorare iraniană faţă de un posibil atac sau raid al Statelor Unite sau Israelului
”Umplerea intrării tunelurilor ar permite atenuarea efectelor unei evetuale lovituri aeriene şi ar îngreuna accesul la sol în cursul unei operaţiuni a Forţelor Spciale în vederea confiscării sau distrugerii uraniului puternic îmbogăţit care s-ar putea afla înăuntru”, precizează pe X Institutul.
El sugerează că Iranul ar fi putut muta material sensibil în tuneluri, cu scopul de a-l proteja.
Uzina de conversie de la Isfahan (centru), situată în afara oraşului, testată industrial în 2024, permite transformarea ”yellowcake” (pudră de minereu de uraniu concentrat extras din mine din deşertul iranian) în tetrafluorură (UF4), iar apoi în hexafliorură de uraniu (UF6).
Acest gaz este introdus apoi în centrifuge în vederea producerii uranoului îmbogăţit.
Tot la Isfahan, un labrator a fost inaugurat în aprilie 2009 în vederea producerii de combustibil slab îmbogăţit, destinat unor eventuale centrale nucleare.
La începutul lui 2024, Iranul anunţa începerea unor lucrări ide construire a unui nou reactor de cercetare în această instalaţie.
Patru dintre clădiri au fost bombardate în iunie 2025 de către Statele Unite, inclusiv o uzină de conversie a uraniului.
ISIS notează pe X că pregătiri asemănătoare au fost observate chiar înaintea acestei operaţiuni americane – denumită ”Midnight Hammer” -, care a ţintit instalaţiile de la Fordo, Natanz şi Isfahan.
”Nicio activitate a vreunor vehicule nu este observată în apropierea acestor trei intări”, subliniază institutul.
Ţări din Occident, în frunte cu Statele Unite şi Israelul – inamicul jurat al Iranului, considerat de către experţi singura putere nucleară în Orientul Mijlociu -, suspectează Teheranul de faptul că vrea să se doteze cu arma nucleară.
Iranul dezminte că are asemenea ambiţii militare.
Statele unite au bombardat în iunie 2025 trei instalaţii nucleare în Iran – la Fordo, Natanz şi Isfahan -, un lucru care a permis, potrivit preşedintelui american Donald Trump, ”aneantizarea” progarmului nuclear iranian.
Amploarea exactă a pagubelor acestor bombardamente este însă necunoscută până în prezent.
Înaintea acestor bombardamente, Iranul îmbogăţea uraniu la nivelul de 60%, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA), cu mult peste limita de 3,67%, autorizată prin Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, în prezent caduc, încheiat de Iran cu marile puteri.
În urma retragerii Statelor Unite din acest acord de către Donald Trump, în 2018, Iranul s-a retras treptat din angajamentele pe care şi le-a asumat în tratat.
Uraniul îmbogăţit între trei şi 5% este folosit în alimentarea centralelor nucleare în producţia de electricitate.
Îmbogăţit până la 30%, el este folosit în producţia unor izotopi medicali, utilizaţi în diagnosticarea unor cancere.
Începând de la acest prag, uraniul îmbogăţit poate avea aplicaţii militare, potrivit unor experţi
În vederea fabricării unei bombe, este necesar uraniu îmbogăţit la nivelul de 90%.
Donald Trump a cerut în mai multe rânduri o interzicere totală, o condiţie mai puţin favorabilă Teheranului decât Acordul de la Viena din 2015.
Iranul, care îşi apără un drept la energie nucleară civilă, respinge această cerinţă drept o ”linie roşie”, contrară prevederilor Tratatului Neproliferării Nucleare (TNP), al cărui semnatar este.
