Iranul ameninţă să răspundă ”cum n-a mai făcut-o niciodată” în cazul unui atac american, după ce preşedintele Donald Trump a ameninţat miercuri că ”ceasul ticăie” înaintea unui atac în Iran, zguduit de o vastă contestare a regimului, reprimată în sânge, relatează AFP.
Imediat după ameninţarea locatarului Casei Albe, secretarul său de Stat Marco Rubio a estimat că Iranul este ”mai slab ca nicodată” şi a anunţat că se aşteaptă ca manifestaţiile să se reia.
Donald Trump – care a agitat în mai multe rânduri ameninţarea unei intervenţii militare împotriva reprimării sângeroase a manifestanţilor în ianuarie – evocă de această dată, în acest mesaj postat pe reţeaua sa, Truth Social, dosarul nuclear iranian.
”Să sperăm că Iranul va accepta rapid să se aşeze la masă şi să negocieze un acord drept şi corect – FĂRĂ ARME NUCLEARE”, scrie el, ameninţând Teheranul cu un atac ”cu mult mai rău” decât atacurile americane vizând instalaţii nucleare iraniene din iunie.
Statele Unite au intrat atunci în Războiul de 12 Zile lansat de către Israel împotriva inamicului său jurat iranian, suspectat de Occident de faptul că vrea să se doteze cu arma atomică, o acuzaţie pe care o dezminte.
Ameninţarea preşedintelui american este însoţită de desfăşurarea unei forţe navale conduse de portavionul USS Abraham Lincoln, care a asosut luni cu escorta sa la Golful Persic, dar a căror localizare exactă este necunoscută.
Cancelarul german Friedrich Merz a anunţat, la rândul său, tot miercuri, că zilele regimului iranian sunt ”numărate”, apreciind că ”asta s-ar putea număra în săptămâni”.
Teheranul ”va răspunde cum n-a mai făcut-o niciodată” în cazul unui atac american, a reacţionat miercuri pe X Misiunea iraniană la ONU.
”Iranul este pregătit de un dialog bazat pe respect şi interese reciproce, dar, dacă este împins, el se va apăra şi va răspunde cum n-a mai făcut-o nicodată”, se arată în acest mesaj.
Mai devreme, şeful diplomaţiei iraniene Abbas Araghchi i-a îndemnat pe americani, dacă vor să angajeze negocieri, ”să înceteze cu ameninţările, cererile excesive”.
”Să faci diplomaţie şi să formulezi în acelaşi timp ameninţări militare nu poate fi nici eficient şi nici util”, a declarat el la televiziune, dând asigurări că Teheranul ”nu a căutat să negocieze”.
”DEZESCALADARE”
Unii analişti estimează că opţiunile pe care le are în vedere Washingtonul includ bombardamente ale unor instalaţii militare sau atacuri ţintite vizând lideri, cu scopul de a provoca o cădere a puterii, care se află al conducere de la Revoluţia islamică don 1979.
Cu scopul de a evita ameninţarea unei intervenţii militare, Iranul îşi multiplică contactele diplomatice.
Preşedintele iranian Massoud Pezeshkian a discutat cu prinţul moşternitor saudit Mohammed bin Salman, care l-a asigurat că Riadul nu va autoriza folosirea teritoriului saudit în vederea unui atac în Iran.
Premierul Qatarului, şeicul Mohammed bin Abdelrahman al-Thani, care este totodată şeful diplomaţiei, a reiterat într-o dicuţie cu Ali Larijani, un consilier apropiat al liderului supre iranian, ayatollahul Ali Khamenei, ”susţinerea Qatarului a tuturor eforturilor în vederea unei dezescaladări”.
La Cairo, ministrul de egiptean de Externe Badr Abdelatty a discutat atât cu Araghchi, cât şi cu emisarul american Steve Witkoff, subliniind importanţa ”acţionării în vederea unei dezescaladări”.
”Este rău să se relanseze războiul”, a declarat, la rândul său, şeful diplomaţiei turce Hakan Fidan.
Reprezentantul chinez la ONU Fu Cong a avertizat miercuri Consiliul de Securitate împotriva oricărui ”aveturism miloitar” în Iran.
PRIMUL PROCES
În paralel, Iranul a avertizat că va condidera ţările vecine drept ”ostile”, dacă teritoriul lor va fi folosit pentru a-l ataca.
Un oficial de rang înalt din cadrul Forţelor Navale ale Gardienilor Revoluţiei – armata ideologică a Republicii islamice – a ameninţat cu o blocare a Strâmtorii Ormuz, un pasaj-cheie în transportul mondial de petrol şi gaze naturale lichefiate.
La Teheran, noi panouri afişau atacuri asupra portavionului american USS Abraham Lincoln şi sloganuri antiamericane, au constatat jurnalişti AFP.
În paralel, apar noi bilanţuri ale represiunii manifestaţiilor împotriva puterii iraniene.
Potrivit unui bilanţ actualizat al ONG-ului Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în Statele Unite, 6.221 de persoane au fost ucise în timpul contestării.
Între aceşti morţi se află 5.856 de manifestanţi, 214 membri ai forţelor de securitate, 49 de trecători şi 100 de minori.
ONG-ul american, care dispune de o reţea vastă de surse în Iran, anchetează cu privire la peste 17.000 de potenţiale morţi suplimentare şi estimează că cel puţin 42.324 de persoane au fost arestate într-o represiune care continuă.
Potrivit HRANA, un prim proces al unor manifestanţi a început marţi, în apropiere de Teheran, vizând un bărbat acuzat de uciderea unui poliţist.
Documentarea represiunii de către acest ONG este afectată în continuare de tăierea generală Internetului, de la 8 ianuarie.
Mobilizarea a fost lansată de către comercianţi de la Teheran, împotriva marasmului economic, agravat de restabilirea de către ONU, în septembrie, a sanţciunilor internaţionale din cauza programului nuclear al Teheranului.
