La aceste exerciţii, cu numele de cod Eqtedar (‘Puterea’, în farsi), participă Corpul Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a regimului de la Teheran, precum şi unităţi de infanterie.
„Prima fază a exerciţiilor comune Eqtedar în zona de apărare antiaeriană a instalaţiei nucleare de la Natanz a început sub ordinele comandantului cartierului general al apărării antiaeriene”, a anunţat televiziunea de stat.
Potrivit scenariului exerciţiului, forţele antiaeriene ale Gardienilor Revoluţiei procedează la o „apărare totală” a obiectivului „împotriva unei multitudini de ameninţări aeriene în condiţiile dificile ale unui război electronic”, a adăugat media citată.
Purtătorul de cuvânt al Gardienilor, Ali Mohammad Naini, a declarat luni că aceste exerciţii, care se vor extinde de asemenea în celelalte regiuni ale Iranului, până la jumătatea lunii martie, reprezintă un răspuns la „noile ameninţări pentru securitate”, fără alte precizări.
Mai multe ramuri ale Corpului Gardienilor Revoluţiei, între care marina şi miliţia Bassidj, vor participa de asemenea la aceste exerciţii, a precizat el.
Potrivit site-ului american Axios, consilierul pentru securitatea naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a prezentat recent preşedintelui Joe Biden opţiuni pentru o eventuală lovitură americană asupra instalaţiilor nucleare iraniene dacă Teheranul se orientează spre punerea la punct a unei arme nucleare înainte de 20 ianuarie, dată intrării în atribuţii a lui Donald Trump.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baqaei, a reacţionat, calificând ameninţările împotriva instalaţiilor nucleare ale ţării sale drept „încălcare flagrantă a dreptului internaţional”.
Teheranul susţine în continuare că programul său nuclear este destinat doar unor scopuri civile şi neagă orice intenţie de a se dota cu arma atomică.
Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singurul stat fără arme nucleare care îşi îmbogăţeşte uraniul la un nivel de 60%, apropiat de 90% necesar fabricării unei arme atomice.
Tensiunile în jurul programului nuclear iranian au crescut vertiginos după ce Washingtonul, în cursul primului mandat al lui Donald Trump, s-a retras unilateral dintr-un acord nuclear istoric, care oferea Teheranului o relaxare a sancţiunilor occidentale în schimbul unei limitări a ambiţiilor sale nucleare, aminteşte AFP.
