Clanul a intrat pentru prima dată în vizorul polițiștilor în anii 90, odată cu uciderea unui proprietar de restaurant din Berlin. Din acel moment, clanul Remmo s-a transformat în unul dintre cele mai de temut bande din Berlin, cu un istoric de infracțiuni foarte grave.
Furtul unei monede de aur de o sută de kilograme de la Muzeul Bode, din Berlin, în 2017, este considerată cea mai spectaculoasă lovitură dată de clanului Remmo. Aceasta valora peste 3 milioane de euro, iar poliția este de părere de aurul a fost tăiat bucăți și topit.
Cei din clanul Remmo aparțin unui grup etnic din sudul Turciei și al Libanului. Familia Remmo a fugit din Libanul sfâșiat de război și a venit în Europa în anii 1980.
Clanul Remmo face parte din grupul așa-numitelor „clanuri arabe”, familii extinse de origine arabă care controlează o mare parte din comerțul cu droguri și prostituția ilegală din Berlin. Aceste clanuri își apără teritoriile prin violență și intimidare. Alături de clanul Remmo se află și altele celebre, precum al-Zein, Abou Chaker și Miri.
Unele magazine pentru turiști vând chiar hărți care împart Berlinul în teritorii controlate de aceste clanuri. Membrii acestora sunt, de obicei, șomeri și beneficiază de ajutoare sociale, dar își etalează averea, trăind în vile situate în cele mai scumpe cartiere din Berlin și conducând mașini de lux, precum Porsche și Mercedes.
Polițiștii care investighează clanurile sunt nevoiți să ia măsuri extreme de precauție, călătorind doar cu transportul public și schimbând trenurile pentru a scăpa de eventuale urmăriri. De multe ori, dosarele de acuzație împotriva membrilor clanurilor se prăbușesc, din cauza martorilor care își retrag declarațiile sub amenințare.
Fostul lider al clanului al-Zein, cunoscut sub numele de „El Presidente”, a fost găsit vinovat de amenințarea unui interpret arab la procesul unui văr al său, spunându-i acestuia: „Există oameni aici care vor să moară.”
Aceste clanuri reprezintă o problemă socială delicată pentru o țară care a înregistrat un mare aflux de solicitanți de azil, în special din Siria, în ultimii ani. Clanurile sunt fața cea mai vizibilă a culturii arabe pentru mulți dintre berlinezi și au contribuit mult la întărirea sentimentelor anti-imigrație.
Cu toate acestea, aceste familii de clan nu au nicio legătură cu criza migranților din 2015, mulți dintre ei nefiind nici măcar arabi. Majoritatea lor a venit în Germania în anii 70, fugind din războiul civil din Liban.
Membrii clanului Remmo și ai clanului al-Zein fac parte dintr-o minoritate kurdă vorbitoare de arabă care, anterior, fugise din Turcia în Liban.
Potrivit De Telegraaf, nu este exclusă implicarea celebrului clan Remmo. Atât poliţia olandeză, cât şi cea română nu exclud posibilitatea ca în spatele jafului să se afle infractori străini şi că a fost un jaf foarte bine ţintit, având ca ţintă principală coiful de aur.
Aceştia ar putea fi români, dar este menţionat şi renumitul clan Remmo din Germania care a mai comis jafuri spectaculoase de artă în Germania în mai multe rânduri în ultimii ani.
