Italia autorizează extrădarea către Germania a ucraineanului Serhii Kuznieţov, suspectat în sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 şi 2

Curtea de Casaţie a Italiei a autorizat miercuri seara extrădarea către Germania a unui ucrainean ucrainean, Serhii Kuznieţov, suspectat de către justiţia germană de faptul că a participat la la sabotarea, în 2022, a gazoductelor Nord Stream 1 şi 2, anunţă avocatul acestuia, Nicola Canestrini, relatează AFP.

Suspectul Serhii Kuznieţov ”va fi livrat, deci, în câteva zile Germaniei”, afirmă într-un comunicat avocatul Nicola Canestrini.

Motivaţia Curţii era necunoscută imediat, precizează el.

Curtea de Casaţie italiană a blocat prima dată, la 15 octombrie, extrădarea ucraineanului în Germania.

Cea mai înaltă jurisdicţie italiană stabilea în acea hotărâre că recalificarea drept ”act de terorism” a faptelor de care este acuzat Kuznieţov, aşa cum a stabilit Curtea de Apel din Bologna, în nordul Italiei, care s-a pronunţat în favoarea extrdării acestuia, este contrară legii, deoarece în mandatul de arestare emis de către Germania faptele erau calificate drept ”sabotaj”.

Serhii Kuznieţov este suspectat de faptul că este unui dintre coordonatorii comandoului care a sabotat cele două gazoducte submarine Nord Stream care leagă Rusia şi Germania, la marea Baltică, în septembrie 2022.

Arestat la 21 august, la Rimini, în nord-estul Italiei, şi încarcerat într-o închisoare italiană de înaltă securitate, ucraineanul riscă până la 15 ani de închisoare în Germania.

Kuznieţov, în vârstă de 49 de ani, a declarat că, la vremea faptelor şi până în ianuarie 2023, era un comandat în cadrul armatei ucrainene şi susţine că se afla în Ucraina la momentul faptelor.

”Oricât de mare mi-ar fi dezamăgirea, sunt sigur că procesul pe fond, care se va ţine în Germania, va conduce la achitarea sa”, conchide avocatul.

La 28 septembrie 2022, la şapte luni de la invazia la scară mare a Ucrainei de către Rusia, patru balbotări uriaşe de gaze naturale – precedate de explozii submarine – au avut loc la un interval de câteva ore la Nord Stream 1 şi 2, conducte care leagă Rusia şi Germania, care transportau cea mai mare parte a gazelor naturale ruseşti cître Europa.

Anchete judiciare au fost dechise în mod separat în Germania, Suedia şi Danemarca şi au fost închise în cele două ţări scandinave în 2024.

Ancheta germană a identificat o celulă ucraineană – alcătuită din cinci bărbaţi şi o femeie – ca fiind autorii exploziilor care au avariat gazoductul.

Ministrul Sănătăţii: Această formă prin care se legiferează oarecum ultrajul pentru personalul medical este una bună, pentru că am avut nenumărate cazuri în care medicii au fost agresaţi, insultaţi

Şeful CNAS: Ca să încheiem anul fără datorii, mai e nevoie de 3 miliarde de lei