Din 2017, Italia aplică un regim fiscal special, cunoscut sub numele de “norma CR7” (acronim inventat de fotbalistul Cristiano Ronaldo), care permite rezidenților nedomiciliați să plătească o cotă unică de 200.000 de euro pe an pentru veniturile produse în străinătate, pe o perioadă de 15 ani. Acest regim, conceput pentru a atrage persoane super-bogate precum Cristiano Ronaldo, face ca impozitul italian să fie mai convenabil decât cel din Principatul Monaco, în ciuda faptului că acesta din urmă are impozite zero, relatează Euronews citat de Rador Radio Romania.
Pentru membrii familiei care optează pentru același regim, cota unică de impozitare scade la 25.000 de euro. Regimul se aplică veniturilor din investiții financiare, drepturi de imagine, câștiguri de capital și moșteniri străine, în timp ce veniturile produse în Italia sunt impozitate în mod obișnuit.
Recenta abolire a regimului fiscal pentru “non-dom” în Regatul Unit, persoane fizice rezidente, dar nedomiciliate în țară, a determinat mulți milionari și manageri internaționali să se mute în Italia, în special la Milano.
Nume precum Elio Leoni-Sceti, Bart Becht, Richard Gnodde și Nassef Sawiris au ales capitala Lombardiei pentru avantajele fiscale, calitatea vieții și accesul rapid la piețele europene.
Pe lângă condițiile fiscale favorabile, Milano se confruntă cu o creștere a ofertei de servicii de lux, cu noi cluburi exclusiviste, hoteluri de lux precum Rocco Forte și Rosewood și o extindere a firmelor de avocatură internaționale.
Conform Raportului Global Wealth 2025 realizat de Boston Consulting Group (BCG), Italia rămâne pe locul opt în lume în ceea ce privește bogăția financiară investibilă, cu active totale de aproximativ 6.900 de miliarde de dolari în 2024, în ușoară scădere cu 1,1% față de anul precedent, din cauza unui context de piață mai puțin favorabil.
Din această bogăție, 40% este investită în acțiuni și fonduri mutuale, 25% în depozite și valute, 18% în polițe de asigurare de viață și pensii, iar 8% în obligațiuni. BCG prognozează o creștere medie anuală de 6,5% până în 2029, activele financiare putând ajunge la 9.455 de miliarde de dolari.
Italia găzduiește aproximativ 517.000 de milionari (cu active de peste un milion de dolari) și 2.600 de super-bogați cu active de peste 100 de milioane de dolari. Numărul milionarilor este prevăzut să crească cu 1% anual în următorii 4 ani, în timp ce numărul ultra-bogaților va crește cu 3%.
Susținătorii regimului fiscal consideră că sosirea milionarilor încurajează consumul, investițiile și crearea de noi afaceri, contribuind la veniturile fiscale și la dezvoltarea economică. Scepticii, pe de altă parte, avertizează asupra riscurilor concurenței fiscale descendente și a impactului inflaționist asupra pieței imobiliare și a serviciilor, mai ales că mulți super-bogați aleg Italia pentru a se bucura de pensie.
Pe lângă avantajele fiscale, Italia este atractivă pentru clima sa mediteraneană, bucătăria tipică, apropierea de mare și munte și un cost al vieții mai mic decât la Londra sau la Monaco. Acești factori, împreună cu excelența în serviciile de lux și o rețea financiară și juridică în creștere, fac din țară o destinație populară pentru patrimoniile mari în căutarea stabilității și calității.
Pe lângă Italia, alte orașe atrag milionari datorită regimurilor fiscale favorabile și calității vieții. Dubai, de exemplu, oferă impozite zero și o piață de capital dinamică. Cu toate acestea, unele orașe, cum ar fi Londra, au înregistrat o fugă a milionarilor din cauza taxelor mari și a incertitudinii politice. Conform raportului Henley & Partners, Londra a pierdut aproximativ 30.000 de milionari în ultimul deceniu.
