Comisia Europeană a propus ca statele membre să poată majora cheltuielile de apărare cu până la 1,5% din PIB pe an, timp de patru ani, fără a fi supuse măsurilor disciplinare care se aplică în mod normal atunci când deficitul bugetar depăşeşte 3% din PIB.
Italia, care are un grad ridicat de îndatorare, intenţionează să îşi respecte angajamentul de a creşte bugetul de apărare la cel puţin 2% din PIB, de la aproximativ 1,5% în 2024, fără a apela la această flexibilitate, a afirmat Giorgetti la finalul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe ai UE, desfăşurată la Varşovia.
”Obiectivul este să nu activăm clauza naţională de derogare,” a spus ministrul.
Comisia Europeană a cerut statelor membre să decidă până în aprilie dacă vor solicita spaţiul fiscal permis, însă Giorgetti a precizat că ar fi mai înţelept să se aştepte până la finalul viitorului summit NATO din iunie pentru luarea unei decizii, conform News.ro.
”Este nevoie de timp pentru decizii coordonate, deoarece ideile aflate pe masă sunt destul de diferite în această privinţă,” a adăugat el.
Miercuri, Italia s-a angajat să menţină sub control deficitul bugetar şi să îl reducă sub plafonul de 3% începând cu 2026, chiar dacă şi-a revizuit în scădere prognozele de creştere economică pentru acest an şi pentru 2025, pe fondul incertitudinilor provocate de noile tarife comerciale impuse de SUA.
Totodată, Roma a anunţat că datoria publică, a doua cea mai mare din zona euro după cea a Greciei, este estimată să crească de la 135,3% din PIB în 2023 la 137,6% în 2026, urmând să scadă uşor în anul următor.
Pentru a accelera creşterea cheltuielilor de securitate, Italia ia în calcul includerea în bugetul naţional de apărare a cheltuielilor cu tehnologiile cu dublă utilizare (militare şi civile), precum şi a pensiilor plătite foştilor militari, se arată în Documentul de Finanţe Publice publicat în această săptămână de Ministerul Economiei.
