Japonia a făcut luni ultimul pas politic necesar pentru reluarea activităţii celei mai mari centrale nucleare din lume, Kashiwazaki-Kariwa, marcând un moment-cheie în revenirea ţării la energia nucleară, la aproape 15 ani de la dezastrul de la Fukushima, transmite Reuters.
Centrala Kashiwazaki-Kariwa, situată la aproximativ 220 de kilometri nord-vest de Tokyo, a fost una dintre cele 54 de reactoare oprite după cutremurul şi tsunamiul din 2011, care au dus la avarierea gravă a centralei Fukushima Daiichi, cel mai grav accident nuclear de după Cernobîl.
De atunci, Japonia a repornit 14 dintre cele 33 de reactoare considerate încă operabile, în încercarea de a reduce dependenţa de importurile de combustibili fosili.
Luni, Adunarea prefecturală din Niigata a adoptat un vot de încredere pentru guvernatorul Hideyo Hanazumi, care şi-a exprimat luna trecută sprijinul pentru repornirea centralei. Votul a fost considerat ultimul obstacol major înainte de reluarea operaţiunilor.
”Este un prag important, dar nu este finalul. Asigurarea siguranţei locuitorilor din Niigata nu are un punct de încheiere”, a declarat Hanazumi după vot.
Centrala este operată de compania Tokyo Electric Power Co (TEPCO), aceeaşi care administra şi centrala Fukushima.
Kashiwazaki-Kariwa ar urma să fie prima centrală nucleară repornită de TEPCO după accidentul din 2011. Potrivit postului public NHK, compania ia în calcul repornirea primului dintre cele şapte reactoare pe 20 ianuarie.
Capacitatea totală a centralei este de 8,2 gigawaţi, suficientă pentru alimentarea cu energie a câtorva milioane de locuinţe. Repornirea iniţială ar pune în funcţiune un reactor de 1,36 GW anul viitor, iar un al doilea reactor de capacitate similară ar urma să intre în funcţiune în jurul anului 2030.
Decizia a scos însă la iveală diviziuni profunde în comunitate. În faţa sediului adunării prefecturale, aproximativ 300 de protestatari au demonstrat împotriva reluării activităţii centralei, purtând pancarte cu mesaje precum ”Nu energiei nucleare” şi
”Ne opunem repornirii Kashiwazaki-Kariwa. Sunt cu adevărat furios din adâncul sufletului. Dacă s-ar întâmpla ceva la centrală, noi am fi cei care ar suferi consecinţele”, a spus Kenichiro Ishiyama, un protestatar în vârstă de 77 de ani.
Un sondaj publicat de autorităţile din Niigata în luna octombrie arăta că 60% dintre locuitori consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru repornire, iar aproape 70% sunt îngrijoraţi de capacitatea TEPCO de a opera în siguranţă centrala.
Compania a promis anterior să investească 100 de miliarde de yeni (aproximativ 641 milioane de dolari) în prefectură în următorii 10 ani, pentru a obţine sprijinul comunităţii locale.
Guvernul central vede însă repornirea centralei ca pe un element esenţial al securităţii energetice. Prim-ministrul Sanae Takaichi susţine revenirea la energia nucleară pentru a contracara costurile ridicate ale importurilor de gaze naturale lichefiate şi cărbune, care asigură în prezent între 60% şi 70% din producţia de electricitate a Japoniei.
Anul trecut, Japonia a cheltuit 10,7 trilioane de yeni pentru importurile de LNG şi cărbune.
În contextul creşterii aşteptate a cererii de energie, alimentată inclusiv de extinderea centrelor de date pentru inteligenţă artificială, Japonia şi-a stabilit obiectivul de a dubla ponderea energiei nucleare în mixul energetic până la 20% în 2040.
Pentru supravieţuitorii dezastrului de la Fukushima, repornirea centralei rămâne însă un simbol dureros.
”Ca victimă a accidentului nuclear de la Fukushima, îmi doresc ca nimeni, nici în Japonia, nici în altă parte a lumii, să nu mai sufere vreodată din cauza unui astfel de accident”, a spus Ayako Oga, refugiată din zona Fukushima şi participantă la protestele din Niigata.
