Cercetători din China au reușit o premieră științifică spectaculoasă: au crescut o structură cardiacă umană miniaturală într-un embrion de porc. Inima, care a bătut independent timp de 21 de zile, reprezintă un pas semnificativ în direcția cultivării de organe umane în animale, în scopul transplantului.
Experimentul a fost realizat de echipa coordonată de dr. Lai Liangxue, de la Institutele de Biomedicină și Sănătate din Guangzhou, și publicat în revista Science Progress. Cercetătorii au introdus celule stem umane modificate genetic în embrioni de porc aflați în stadiul de morulă – o etapă timpurie a dezvoltării embrionare.
După implantarea embrionilor în scroafe, oamenii de știință au observat formarea unei inimi în miniatură, compusă din celule umane, care a început să bată spontan. Prezența celulelor umane a fost confirmată prin markeri genetici specifici.
„Este dovada că celulele umane nu doar supraviețuiesc într-un organism porcin, ci și colaborează activ pentru formarea unui organ funcțional”, notează autorii studiului.
Acest tip de cercetare face parte din domeniul controversat al himerelor om-animal, în care celulele a două specii sunt combinate pentru a crea organisme mixte. Obiectivul pe termen lung este producerea de organe umane în interiorul unor animale-gazdă, pentru a combate deficitul acut de organe pentru transplant.
Deși rezultatele sunt promițătoare, provocările rămân. Embrionii au fost menținuți în viață doar 21 de zile, insuficient pentru a evalua viabilitatea pe termen lung a acestor organe hibride. În plus, cercetătorii au observat că prezența celulelor umane poate perturba funcționarea inimii porcine.
Un alt obstacol: proporția celulelor umane din structura finală nu a fost clarificată. Acest detaliu este esențial pentru eficiența procesului și siguranța transplantului.
Porcii sunt adesea folosiți în cercetările privind transplantul, datorită similarităților fiziologice cu oamenii. Proiecte similare în SUA au demonstrat deja formarea de țesuturi umane în șoareci, inclusiv la nivelul creierului.
Totuși, acest domeniu ridică semne de întrebare serioase: unde se trasează granița etică între specie și identitate? Ce drepturi ar avea un organism hibrid? Ce limitări trebuie impuse? Sunt întrebări care alimentează o dezbatere globală, iar comunitatea științifică cere reglementări clare pentru supravegherea acestor practici.
Chiar dacă este departe de aplicarea clinică, reușita cercetătorilor chinezi oferă o mostră a potențialului medicinei regenerative. Dacă această direcție va progresa, într-o zi ar putea fi posibilă cultivarea completă a inimilor, rinichilor sau ficatului uman în interiorul porcilor – compatibile cu sistemul imunitar al pacientului.
Este un echilibru fragil între știință și bioetică, între salvarea de vieți și redefinirea granițelor speciei. Dar pentru pacienții aflați pe listele de așteptare pentru transplant, ar putea fi o speranță reală.
