Capitolul dedicat justiției din programul de guvernare al viitorului Cabinet Bolojan anunță o intervenție masivă asupra sistemului judiciar, cu obiective declarate de eficiență, accesibilitate și digitalizare. Însă dincolo de intențiile reformiste, mai multe dintre măsurile preconizate riscă să genereze ample controverse în spațiul public și în interiorul corpului profesional.
Printre obiectivele asumate de Guvern se numără accelerarea soluționării dosarelor, revizuirea politicilor de resurse umane și reforma regimului de salarizare a personalului din justiție. Se promite o justiție mai rapidă, „pentru cetățeni și pentru mediul de afaceri”. Dar ambițiile vin într-un context delicat: încrederea în justiție rămâne fragilă, iar sistemul judiciar este deja tensionat de eforturile de reformă anterioare, unele insuficient consultate sau aplicate haotic.
Revizuirea grilelor de salarizare, combaterea cumulului pensie-salariu, introducerea unui plafon de vârstă de pensionare la 65 de ani și reintegrarea magistraților pensionari – toate pot fi percepute drept atacuri directe asupra stabilității și independenței carierei în magistratură. Chiar dacă Executivul invocă decizii ale Curții Constituționale în susținerea acestor măsuri, aplicarea lor riscă să tensioneze relațiile dintre Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii.
Programul anunță măsuri de „filtrare a sesizării instanțelor”, cu scopul reducerii numărului de cauze care nu ar necesita intervenția unui judecător. De asemenea, se vorbește despre soluționarea litigiilor comerciale la distanță, prin instrumente digitale, și de promovarea arbitrajului, medierii și altor forme alternative. Toate acestea pot reprezenta un pas spre eficientizare, dar lipsa unor garanții clare pentru menținerea accesului liber și egal la justiție ar putea atrage critici din partea societății civile și a organizațiilor pentru drepturile omului.
În plus, planurile de actualizare a taxelor judiciare de timbru, chiar dacă sunt justificate prin nevoia de finanțare a infrastructurii judiciare, pot ridica probleme de echitate și pot duce, în practică, la îngrădirea accesului la justiție pentru cetățenii cu venituri modeste.
Guvernul propune „modernizarea și digitalizarea” profesiilor juridice, cu referire expresă la notari, executori și avocați. Se vorbește și despre consolidarea independenței profesiei de avocat, însă nu sunt oferite detalii privind mecanismele concrete. În schimb, intervenția statului în reglementarea acestor profesii riscă să fie percepută ca o tentativă de subordonare sau influență, mai ales în lipsa unui dialog real și transparent cu organizațiile profesionale.
Ideea de a reintegra magistrații pensionați, în paralel cu interzicerea cumulului pensiei cu salariul, ar putea deschide discuții despre dubla măsură și despre prioritățile reale ale acestei reforme.
Guvernul dorește să unifice legislația privind insolvența și falimentul într-un „codex al societăților comerciale” și să oblige Registrul Comerțului să publice toate autorizațiile necesare pentru fiecare categorie de activitate economică. Intenția declarată este clarificarea regulilor pentru mediul de afaceri.
Finalizarea Cartierului pentru Justiție, construcția de noi penitenciare și modernizarea infrastructurii instanțelor sunt anunțate drept priorități de investiții, finanțate din PNRR și alte mecanisme europene.
Program de Guvernare – 2025 – 2028 by florinpuscas
Sursa: www.stiripesurse.ro
