Justiţia venezueleană acordă libertatea unui număr de 379 de prizonieri politici, a anunţat vineri seara târziu parlamentarul autor al legii de amnistie promulgate cu o zi înainte şi promisă de guvernul interimar în urma înlăturării fostului preşedinte Nicolas Maduro de către Statele Unite, informează AFP.
Aproximativ 379 de deţinuţi „trebuie eliberaţi şi amnistiaţi între această seară şi mâine dimineaţă”, a anunţat parlamentarul Jorge Arreaza, într-un interviu televizat, precizând că „procuratura a adresat cereri de amnistie instanţelor competente”.
Această lege, votată de deputaţi şi promulgată joi, a fost promisă sub presiunea Statelor Unite de către preşedinta interimară Delcy Rodriguez, care a preluat frâiele puterii după capturarea preşedintelui Nicolas Maduro în timpul unei operaţiuni militare americane pe 3 ianuarie.
Cu toate acestea, mai mulţi experţi pun la îndoială impactul acesteia: sute de deţinuţi, precum poliţişti şi militari implicaţi în activităţi calificate drept „teroriste”, ar putea fi excluşi din sfera de aplicare a acesteia.
Măsura nu acoperă în întregime perioada 1999-2026, cea a preşedinţiilor Hugo Chavez (1999-2013) şi a succesorului său Nicolas Maduro, legea făcând referire la 13 perioade precise.
În apropierea închisorilor, numeroşi apropiaţi ai deţinuţilor politici aşteaptă de săptămâni întregi eliberarea potenţială a celor dragi.
– „Întindem mâna” –
„Mulţi dintre noi ştim că legea amnistiei nu se aplică rudelor noastre”, se teme Hiowanka Avila, în vârstă de 39 de ani, pe care AFP a întâlnit-o înainte de acest anunţ tardiv. Fratele ei, Henryberth Rivas, în vârstă de 30 de ani, a fost arestat în 2018, acuzat că a participat la o tentativă de asasinat a lui Nicolas Maduro.
„Nu ne rămâne decât să aşteptăm o altă măsură, poate o graţiere”, a deplâns ea în faţa închisorii Rodeo 1, la aproximativ 40 de kilometri de Caracas, unde mulţi deţinuţi sunt militari sau poliţişti.
Potrivit ONG-ului Foro Penal, 448 de prizonieri politici au ieşit din celule de la anunţarea eliberărilor condiţionate de către guvernul interimar la începutul lunii ianuarie, dar aproape 650 de alţii încă zac în închisoare.
„Astăzi, construim o Venezuela mai democratică, mai justă, mai liberă, iar acest lucru trebuie realizat cu efortul tuturor”, a afirmat Rodriguez. „Paşii pe care îi facem acum, îi facem cu conştiinţa bolivariană (a eroului independenţei Simon Bolivar, n.r.)”, „întindem mâna celor care gândesc diferit”.
Această lege este „un semn de maturitate şi forţă politică, care constituie o etapă decisivă pentru stabilitatea naţiunii”, a estimat ministrul apărării, Vladimir Padrino, într-un comunicat.
– „Libertate pentru toţi” –
Vineri, directorul Foro Penal, Alfredo Romero, a subliniat într-o conferinţă de presă că amnistia nu este „automată”, criticând procedura judiciară care trebuie urmată pentru a putea beneficia de ea.
„Bilanţul legii este negativ” deoarece lasă multe persoane pe dinafară, consideră Ali Daniels, directorul ONG-ului Acceso a la Justicia, care subliniază „deficienţe structurale grave”.
Oponentul Juan Pablo Guanipa, eliberat pe 8 februarie după nouă luni de detenţie pentru „conspiraţie” şi arestat din nou câteva ore mai târziu, a anunţat vineri că este complet liber, arestul la domiciliu nefiind mai în vigoare.
„Vom lupta cu toţii pentru ca ceea ce tocmai a început să devină realitate şi să avem democraţie, libertate pentru toţi şi egalitate!”, a declarat acest aliat al liderului opoziţiei şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Maria Corina Machado, în faţa susţinătorilor săi reuniţi la Maracaibo, al doilea oraş al ţării, cerând alegeri.
Din Spania, unde se află în exil, Edmundo Gonzalez Urrutia, candidatul opoziţiei care revendică victoria la alegerile prezidenţiale din 2024, a estimat că nu va exista „o reconciliere durabilă fără memorie” şi fără „reparaţii”.
Delcy Rodriguez, care guvernează sub presiunea americană, a promis o amnistie şi o reformă judiciară pe 30 ianuarie. Ea a adoptat în regim de urgenţă o nouă lege privind petrolul, care deschide sectorul către sectorul privat, şi a iniţiat o normalizare a relaţiilor cu Statele Unite, întrerupte din 2019.
Salutând amnistia, Madridul a indicat că intenţionează să solicite Uniunii Europene să ridice sancţiunile impuse preşedintei interimare a Venezuelei.
