„Hotărârile CCR sunt general valabile și obligatorii pentru toată lumea, nu pot fi atacate nefiind acte administrative. Și pentru specialii din justiție sunt valabile și obligatorii. Poate domnul judecător doar vroia să facă un pic de campanie electorală”, a afirmat Kelemen Hunor într-un comentariu pe Facebook.
Curtea de Apel Ploiești a hotărât joi să suspende executarea hotărârii prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile prezidențiale din 2024. Curtea de Apel Ploiești a decis suspendarea hotărârii până la soluționarea definitivă a cauzei.
„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru”, este minuta deciziie Curții de Apel Ploieșt.
Hotârârea Curții de Apel Ploiești este cu drept de recurs la Instanța Supremă în 5 zile de la pronunţare.
Biroul Electoral Central (BEC) a reacționat joi la decizia Curții de Apel Ploiești și transmite, într-un comunicat de presă că activitatea tuturor birourilor electorale continuă.
„În vederea corectei informări a publicului în contextul pronunțării de către Curtea de Apel Ploiești a Sentinței nr. 135/24.04.2025, în dosarul nr. 301/42/2025, BEC aduce următoarele clarificări: Actuală procedură electorală în vederea alegerii Președintelui României este reglementată atât de acte normative cât și de acte administrative cu caracter normativ, respectiv: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025; Hotărârea de Guvern nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2025; Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025; Hotărârea Guvernului nr. 68/2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025; Hotărârea Guvernului nr. 79/2025 privind stabilirea bugetului și a cheltuielilor necesare pregătirii, organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025”, transmite BEC.
Astfel, în aceste condiții, „activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul și pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative și a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Președintelui României.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că legiaslația din România nu prevede posibilitatea ca o hotărâre a CCR să fie atacată în fața instanțelor judecătorești.
„Această hotărâre judecătorească este vizată de o cale de atac a recursului, astfel încât în mecanismul procedural va fi Înalta Curte de Casație și Justiție, cea care va stabili asupra legalității acestei hotărâri. Spun însă că este un nemai întâlnită, tocmai pentru faptul că toate demersurile anterioare prin care s-a încercat atacarea în fața instanțelor judecătoriști a unor hotărâri sau decizii ale Curții Constituționali au fost respinse ca inadmisibile, tocmai pentru că legea nu prevede posibilitatea de a se ataca în contencios adminsitrativ altfel de acte jurisdicționale, constituționale, ale Curții Constituționale”,a spus Radu Marinescu, joi seara, la Antena 3 CNN.
Întrebat dacă decizia reprezintă o decizie abuzivă, Radu Marinescu a spus că el, în calitate de ministru al Justiției, nu are libertatea de a folosi termenul de „abuziv”.
„Acest lucru va fi stabilit în cazul o recursului de o parte, iar pe de altă parte, în măsura în care ceea ce dumneavoastră spuneți și anume dispoziții legale ar fi fost folosite sau deformate pentru a se ajunge la o anumită decizie, atunci există mecanisme de investigație disciplinare care pot să fie activate inclusiv de către Ministerul Justiției, care este titular al acțiuni9i disciplinare, evident, dacă se vor stabili elementele de tipicitate pentru abaterile disciplinare. Ceea ce pot să spun însă este următorul lucru: Hotărârea Curții Constituționale a României a produs efecte la momentul pronunțării sale. Cu alte cuvinte, au fost anulate alegerile pentru rațiunile arătate în curprinsul hotărârii și a fost învestit guvernul cu abilitatea de a declanșa un mecanism procedural pentru organizarea alegerilor, ceea ce guvernul a făcut prin acte normative. Cu alte cuvinte, astăzi, când a fost această hotărâre inedită, să spun așa, a Curții de Apel Ploiești, nu mai există excepție a hotărârii Curții Constituționale care să poată să fie suspentată”, a explicat Marinescu.
Ministrul Justiției a precizat că „în momentul de față, alegerile se desfășoară legal, în partea unor acte normative care nu sunt suspensate sau anulate”, iar ceea ce privește „destinul juridic” al hotărârii Curții de Apel Ploiești, „cu siguranță în sistemul de drept se va stabili asupra legalității sale și în măsura în care este vădit nelegală, cu siguranță se pot stabili și alte elemente care se țină de contextul în care ea a fost adoptată”.
Întrebat dacă în România vor fi alegeri pe 4 mai, Radu Marinescu a spus că acest lucru se va întâmpla „cu siguranță”, pentru că „întotdeauna într-un staat de drept, cu analiză juridică nu poate di decât una rațională”.
