Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, joi, la reuniunea Consiliului European, care a avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi seară, de Administraţia Prezidenţială, principalele subiecte de pe agenda Consiliului European au vizat situaţia din Ucraina, evoluţiile din Orientul Mijlociu, competitivitatea Uniunii Europene şi gestionarea migraţiei.
De asemenea, agenda liderilor a inclus discuţii privind Republica Moldova, Georgia, susţinerea sistemului multilateral şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli, preţurile ridicate în domeniul energiei, precum şi alte teme legate de relaţiile externe ale UE.
În segmentul de deschidere a reuniunii, a fost invitat să participe Preşedintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski.
”Acesta le-a prezentat liderilor europeni un ”plan pentru victorie”, în cadrul căruia a detaliat o serie de paşi necesari încheierii conflictului cel mai târziu în 2025. În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, Consiliul European a confirmat susţinerea faţă de formula de pace ucraineană, în baza Cartei ONU şi a dreptului internaţional, subliniind că nicio iniţiativă care ar viza soluţionarea acestui conflict nu trebuie întreprinsă fără implicarea directă a Ucrainei. Liderii europeni au reiterat susţinerea pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi au realizat o evaluare de etapă cu privire la sprijinul militar acordat. Având în vedere continuarea atacurilor ruse împotriva infrastructurii energetice şi civile, Consiliul European şi-a exprimat susţinerea faţă de toate iniţiativele, atât publice cât şi private, care vizează consolidarea securităţii energetice a Ucrainei, în perspectiva aproprierii iernii. În acest sens, a fost subliniat rolul esenţial jucat de către statele vecine Ucrainei în asigurarea unei conectivităţi adecvate la sistemul energetic european. Liderii au agreat asupra nevoii de a livra un sprijin economic şi financiar continuu Ucrainei, în conformitate cu deciziile asumate la nivelul G7, incluzând un împrumut în valoare de 45 miliarde de Euro (50 miliarde USD) pentru consolidarea rezilienţei statului ucrainean”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Potrivit documentului citat, preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat de ce Uniunea Europeană trebuie să rămână focalizată asupra sprijinirii Ucrainei, conform nevoilor acesteia, pe toate cele trei paliere esenţiale: politic, militar şi economic. Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat, totodată, sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei pentru exportul de cereale, denunţând atacurile ruseşti asupra porturilor ucrainene şi a navelor comerciale care afectează securitatea alimentară globală.
”Preşedintele României a salutat decizia liderilor de a da curs angajamentului luat de către UE la nivelul G7, în sensul acordării împrumutului financiar Ucrainei. De asemenea, din perspectiva apropierii iernii, Preşedintele Klaus Iohannis a tras un semnal de alarmă cu privire la nevoia sprijinirii atât a Ucrainei, cât şi a Republicii Moldova în domeniul energetic, inclusiv prin avansarea interconectivităţii celor două state cu Uniunea Europeană.
În privinţa situaţiei din Orientul Mijlociu, Consiliul European şi-a exprimat îngrijorarea faţă de escaladarea situaţiei de securitatea din regiune şi a făcut un apel la toate părţile implicate să manifeste reţinere şi să înceteze imediat toate ostilităţile”, a mai transmis Administraţia Prezidenţială.
Potrivit acesteia, de asemenea, Consiliul a condamnat cu fermitate atacurile iraniene asupra Israelului şi activitatea destabilizatoare în regiune a grupărilor teroriste şi înarmate. În acest context, a fost reiterat dreptul Israelului la autoapărare, subliniind, în acelaşi timp, faptul că dreptul umanitar internaţional trebuie respectat de către toate părţile, iar escaladarea atacurilor şi a represaliilor trebuie întreruptă.
”Referindu-se la contextul geopolitic complicat din Orientul Mijlociu, Preşedintele României a arătat că Uniunea Europeană trebuie să rămână ferm poziţionată în a contribui la o încetare imediată a tuturor ostilităţilor în Gaza şi Liban, în sprijinul eforturilor de mediere ale SUA şi ale partenerilor arabi. Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat dreptul Israelului la securitate şi autoapărare, precum şi necesitatea unei păci juste, cuprinzătoare şi durabile bazate pe soluţia celor două state, notând importanţa sprijinului pentru Autoritatea Palestiniană sau a respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Libanului. În context, a amintit de sprijinul umanitar oferit de către România populaţiei din Gaza şi Liban, inclusiv prin preluarea unor copii palestinieni din Gaza pentru a fi trataţi în România”, se mai arată în comunicat.
Potrivit documentului, liderii europeni au exprimat, totodată, îngrijorări profunde cu privire la escaladarea militară a situaţiei din Liban şi au făcut un apel la încetarea imediată a focului de-a lungul liniei albastre şi la implementarea deplină şi simetrică a Rezoluţiei 1701 a Consiliului de Securitate al ONU. Consiliul European a reafirmat sprijinul pentru rolul stabilizator jucat de către Misiunea ONU din Liban (UNIFIL). Totodată, a insistat că atacurile cu rachete de către Hezbollah trebuie să înceteze.
”Având în vedere comemorarea unui an de la evenimentele dramatice din 7 octombrie 2023, Consiliul European a condamnat în termeni duri atacul asupra Israelului şi a exprimat solidaritate faţă de familiile victimelor şi ale ostaticilor Hamasului. În acelaşi timp, liderii au cerut încetarea imediată a ostilităţilor în Gaza, eliberarea necondiţionată a tuturor ostaticilor şi îmbunătăţirea accesului şi distribuţiei asistenţei umanitare, în linie cu Rezoluţia 2735 a CSONU. De asemenea, au reiterat angajamentul faţă de soluţia celor două state”, a mai precizat Administraţia Prezidenţială.
Potrivit acesteia, în cadrul reuniunii a fost abordată şi situaţia de securitate din zona Mării Roşii şi a fost lansat un apel către mişcarea Houthi în sensul încetării imediate a tuturor atacurilor care perturbă securitatea maritimă din regiune.
”Consiliul European a avut şi un schimb de opinii privind consolidarea competitivităţii Uniunii, în linie cu obiectivele stabilite în Agenda Strategică 2024-2029. Discuţiile au vizat şi creşterea rezilienţei economice a UE, revitalizarea industrială şi valorificarea deplină a potenţialului Pieţei Unice, liderii reliefând importanţa abordării prioritare a provocărilor identificate în cadrul Raportului Letta privind viitorul Pieţei Unice şi al raportului Draghi, pe tema viitorului competitivităţii europene.
Preşedintele României a evidenţiat importanţa avansării rapide în direcţia definirii şi a implementării unor măsuri de gestionare a provocărilor identificate în cele două rapoarte şi a pledat, totodată, pentru o abordare integrată a eforturilor de stimulare a competitivităţii europene, pentru a asigura rezultate tangibile, în beneficiul tuturor statelor membre UE”, se mai arată în comunicatul citat.
Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat, ca elemente prioritare în demersurile viitoare, reducerea poverii administrative şi asigurarea unui mediu concurenţial echitabil la nivelul Uniunii, abordarea preţurilor ridicate la energie şi avansarea în direcţia Uniunii Energiei, abordarea viitorului sectoarelor industriale tradiţionale şi facilitarea accesului acestora la inovare.
Totodată, liderii au avut o discuţie pe tema preţurilor ridicate la energie în anumite regiuni din Europa, invitând Comisia să prezinte o serie de măsuri pentru remedierea situaţiei.
”Preşedintele României a subliniat importanţa unor preţuri accesibile la energie din perspectiva stabilizării pieţelor, protejării consumatorilor şi a stimulării competitivităţii mediului de afaceri. Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat, în acelaşi timp, necesitatea stimulării conectivităţii şi a îndepărtării blocajelor structurale de la nivelul reţelelor de transmisie a energiei.
În acelaşi timp, Consiliul European a avut o discuţie strategică, substanţială privind progresele realizate în avansarea abordării cuprinzătoare de gestionare a migraţiei, conform liniilor de acţiune trasate în februarie 2023”, mai arată Administraţia Prezidenţială.
Potrivit acesteia, preşedintele României ”a salutat amplificarea eforturilor pentru abordarea provocărilor specifice dimensiunii externe a migraţiei şi a exprimat sprijinul pentru avansarea parteneriatelor strategice cuprinzătoare cu statele terţe în vederea reducerii cauzelor migraţiei, a combaterii traficului de migranţi şi a accelerării migranţilor ilegali”.
”De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat angajamentul ţării noastre pentru implementarea Pactului privind migraţia şi azilul, reliefând necesitatea respectării echilibrului dintre solidaritate şi responsabilitate care a stat la baza adoptării acestuia. Totodată, a punctat importanţa unei soluţii structurale şi predictibile pentru valorificarea oportunităţilor migraţiei legale.
Consiliul European şi-a reafirmat sprijinul deplin pentru traseul european al Republicii Moldova şi pentru progresul acesteia pe calea reformelor şi a stabilităţii. De asemenea, Consiliul a reiterat susţinerea faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au condamnat ingerinţele Federaţiei Ruse în procesele democratice din Republica Moldova şi au salutat adoptarea celui de-al treilea pachet de sancţiuni împotriva celor responsabili de acţiuni menite să submineze suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova”, a transis instituţia citată.
Preşedintele României a pledat pentru transmiterea de către UE a unui mesaj ferm de susţinere a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, mai ales în contextul electoral de la Chişinău, condamnând ingerinţele şi tentativele de destabilizare ale Federaţiei Ruse. Sprijinul european pentru Republica Moldova trebuie realizat prin toate mijloacele necesare, pe palierele economic, financiar şi de securitate. Preşedintele Klaus Iohannis a salutat vizita recentă a Preşedintelui Comisiei Europene la Chişinău şi lansarea unui Plan de Creştere pentru Republica Moldova.
