Presate de Uniunea Europeană, autoritățile din Kosovo au indicat sâmbătă că vor amâna cu un an intrarea în vigoare a unei legi privind străinii, un gest salutat de Belgrad, care considera această lege un ‘atac’ împotriva populației locale sârbe, transmite AFP.
Decizia anunțată de premierul kosovar Albin Kurti a fost de asemenea salutată la Bruxelles și în Albania.
Această lege, care trebuia să intre în vigoare luni, viza câteva mii de sârbi care trăiesc și muncesc în Kosovo fără să dețină documente de identitate kosovare. Este vorba, în special, despre angajații unui sistem paralel de educație și sănătate finanțat de Belgrad.
Serbia nu a recunoscut niciodată independența proclamată în 2008 de fosta sa provincie Kosovo, unde majoritatea populației este de origine albaneză.
În urma unei întrevederi la Priștina cu Peter Sorensen, emisarul special al Uniunii Europene responsabil de dialogul dintre Kosovo și Serbia, premierul Kurti a asigurat că guvernul său va elibera angajaților și studenților sârbi ‘un permis de ședere temporară pe o durată de 12 luni cu posibilitatea de prelungire’.
Reamintind ‘discuții intense’ purtate cu Priștina în ultimele săptămâni, Sorensen a explicat că această decizie a fost luată ‘pentru a nu împiedica furnizarea serviciilor de sănătate și educație’ în zonele cu majoritate sârbă, în special în nordul Kosovo.
Șefa diplomației europene Kaja Kallas a salutat ‘un progres important în interesul întregii populații a Kosovo’.
‘Aceste progrese insuflă un nou elan dialogului dintre Belgrad și Priștina și sunt pregătită să organizez în curând o reuniune la nivel înalt’, a scris ea pe X.
Today’s agreement on civil registration and the Law on Foreigners marks an important step forward for the benefit of all people in Kosovo. It is essential to ensure continuity in delivery of public services.
Thank you to everyone who engaged constructively to make this possible.…
— Kaja Kallas (@kajakallas) March 14, 2026
Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că această decizie a fost o ‘ușurare’ pentru sârbii din Kosovo.
‘Sunt recunoscător față de europenii care au dorit să evite o catastrofă și mai gravă și orice conflict în acest moment’, a declarat el pentru mass-media.
Foto: (c) ANDREJ CUKIC/EPA
Un responsabil al guvernului sârb însărcinat cu chestiunea Kosovo, Petar Petkovic, și-a exprimat satisfacția față de o ‘soluție ce va permite funcționarea corespunzătoare a instituțiilor de sănătate și învățământ sârbe din Kosovo’.
‘Am evitat cel mai rău scenariu posibil, acela al închiderii (…) instituțiilor sârbe din Kosovo, deoarece acesta era obiectivul principal’, a declarat el într-o conferință de presă la Belgrad, precizând că punerea în aplicare a legii ar fi afectat ‘aproximativ 20.000 de persoane’.
De la Tirana, prim-ministrul albanez Edi Rama a invitat UE să ‘dea dovadă de același curaj’ pentru ca Priștina să poată avansa pe calea spre aderarea la blocul european.
După proclamarea independenței Kosovo, Belgradul a continuat să finanțeze un mare număr de instituții și servicii destinate minorității sârbe.
La putere din 2021, Albin Kurti a inițiat o dezmembrare amplă a acestor instituții, mai ales de la începutul anului 2024, închizând oficiile poștale și agențiile bancare, administrația fiscală sau chiar municipalitățile ‘paralele’ și interzicând utilizarea dinarului sârb, care a fost înlocuit cu euro.
Sectoarele sănătății și învățământului finanțate de Belgrad sunt ultimele care mai funcționează în Kosovo.
