Partidul de stânga-populist la putere, Vetevendosje, al prim-ministrului Albin Kurti, a câştigat duminică alegerile legislative din Kosovo cu 39,8% din voturi, potrivit rezultatelor neoficiale, punând ţara pe calea unei noi confruntări cu Statele Unite şi Uniunea Europeană din cauza tratamentului aplicat minorităţii sârbe, relatează Politico.
Partidul Democrat din Kosovo (PDK), de dreapta, s-a clasat pe locul al doilea cu 21,8%, urmat de Liga Democrată (LDK), de centru-dreapta, cu 18,1% şi de coaliţia de stânga-naţionalistă AAK-Nisma, cu 7,6%.
Rezultatele au fost citite într-o conferinţă de presă de către liderul LDK, Lumir Abdixhiku, după o cădere de câteva ore a site-ului Comisiei Electorale Centrale.
„Totul a decurs conform planului”, a declarat Kurti după alegeri. „Am câştigat, iar aceasta este confirmarea unui guvern bun, prosper şi democratic”.
Fostă provincie a Serbiei, Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008, după un război civil brutal în anii 1990 între sârbi şi albanezi în fosta Iugoslavie. Vetëvendosje (VVL) a fost primul partid care a îndeplinit un mandat complet de patru ani în guvernul din capitala Priştina, după ce a obţinut 50,3 % din voturi în 2021.
Acum, cu toate acestea, VVL va trebui să găsească un partener de coaliţie dacă speră să continue la putere – ceea ce s-ar putea dovedi o provocare, dat fiind naţionalismul pro-albanez al lui Kurti şi nevoia de compromis pentru a rupe izolarea internaţională a Kosovo.
Fără a mai menţiona limbajul acid al prim-ministrului cu privire la opoziţie, pe care a descris-o drept „monştri”.
„Nu a existat niciodată mai mult război decât împotriva acestui guvern”, a declarat Kurti după alegeri. „Cu oligarhii care dau bani fără să dea socoteală şi cu opoziţia care face înţelegeri chiar şi cu diavolul împotriva guvernului nostru. Chiar dacă au pierdut din nou, vor rămâne o opoziţie, pentru că nu vor binele nici pentru stat, nici pentru popor.”
Din 2021, Kurti a făcut presiuni asupra comunităţii etnice sârbe din nordul Kosovo, care numără până la 50 000 de persoane din cele 1,6 milioane de locuitori ai Kosovo, pentru a accepta autoritatea Priştinei. Măsurile au inclus închiderea băncilor sârbeşti şi a instituţiilor paralele de guvernare din enclavă şi forţarea sârbilor să pună plăcuţe de înmatriculare kosovare pe vehiculele lor.
Kurti a refuzat, de asemenea, să onoreze un acord încheiat în 2013 cu Serbia pentru a permite municipalităţilor cu majoritate sârbă din Kosovo să formeze asociaţii autonome în domeniul educaţiei, sănătăţii şi economiei, declarând la un miting politic din 1 februarie că „guvernul nostru … nu va spune niciodată da” unor astfel de asociaţii.
Kurti a apărat aceste politici dure ca fiind o necesitate a statului de drept, însă UE a suspendat o parte din ajutorul financiar pentru Kosovo în iunie 2023. Cererea de aderare a Kosovo la UE rămâne, de asemenea, blocată, cinci ţări membre nerecunoscându-i încă independenţa.
Între timp, Priştina nu s-a descurcat mai bine cu cea de-a doua administraţie a preşedintelui american Donald Trump.
Din 1999, USAID, ramura de dezvoltare a guvernului de la Washington, a investit peste 1 miliard de dolari în Kosovo, însă decizia recentă a lui Trump de a îngheţa ajutorul extern pentru trei luni – o parte din acesta finanţând integrarea occidentală a Kosovo – a luat Priştina prin surprindere.
Chiar dacă ajutorul este reînnoit, Kurti are în mod clar de reparat barierele politice la Washington.
Richard Grenell, care a fost trimis special pentru negocierile de pace dintre Kosovo şi Serbia din 2019 până în 2021 în timpul primului mandat al lui Trump, este acum din nou trimisul preşedintelui pentru misiuni speciale.
La 3 februarie, el a scris pe X că, pentru a asigura pacea în Balcani, administraţia Trump are nevoie de „parteneri de încredere” şi l-a acuzat pe Kurti că „susţine că este apropiat de SUA”, ceea ce este „absolut fals”.
„Guvernul Kurti nu a fost demn de încredere nici în timpul primului mandat al lui Trump, nici în timpul mandatului lui Biden”, a scris Grenell. „Atât republicanii, cât şi democraţii au criticat în mod constant Kurti pentru că a luat măsuri unilaterale care destabilizează regiunea. La fel au făcut şi UE şi NATO. Comunitatea internaţională este unită împotriva lui Kurti”.
