Kremlinul a salutat, duminică, noua strategie de securitate naţională a preşedintelui american Donald Trump şi a declarat că aceasta este în mare măsură în concordanţă cu percepţiile Rusiei, fiind pentru prima dată când Moscova laudă atât de intens un astfel de document al fostului său inamic din Războiul Rece, relatează Reuters.
Strategia de securitate naţională a SUA a descris viziunea lui Trump ca fiind una de „realism flexibil” şi a susţinut că SUA ar trebui să reînvie Doctrina Monroe din secolul al XIX-lea, care declara emisfera vestică drept zona de influenţă a Washingtonului.
Strategia, semnată de Trump, avertiza, de asemenea, că Europa se confruntă cu „dispariţia civilizaţiei”, că era în interesul „fundamental” al SUA să negocieze încetarea războiului din Ucraina şi că Washingtonul dorea să restabilească stabilitatea strategică cu Rusia.
„Ajustările pe care le vedem corespund în multe privinţe viziunii noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterului televiziunii de stat Pavel Zarubin, când a fost întrebat despre noua strategie a SUA.
Un astfel de acord public între Moscova şi Washington cu privire la “plăcile tectonice” ale politicii globale este rar, deşi cele două ţări au cooperat strâns după căderea Uniunii Sovietice în 1991 pentru returnarea armelor nucleare din fostele republici sovietice către Rusia şi după atacurile mortale din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite.
În timpul Războiului Rece, Moscova a descris Statele Unite ca un imperiu capitalist decadent, condamnat de certitudinile istorice ale marxismului, în timp ce Ronald Reagan, preşedintele SUA, a numit în 1983 Uniunea Sovietică „imperiul răului” şi „focarul răului în lumea modernă”.
După prăbuşirea Uniunii Sovietice, Moscova şi-a exprimat speranţa pentru un parteneriat cu Occidentul, dar pe măsură ce Washingtonul a început să susţină extinderea alianţei NATO, aşa cum a subliniat preşedintele Bill Clinton în strategia sa din 1994, tensiunile au început să crească. Acestea au ajuns la punctul de ruptură sub preşedintele Vladimir Putin, care a ajuns la conducerea Kremlinului în ultima zi a anului 1999.
Întrebat despre angajamentul din documentul SUA de a pune capăt „percepţiei şi de a preveni realitatea alianţei militare NATO ca o alianţă în continuă expansiune”, Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că este încurajator.
Dar Peskov a avertizat, de asemenea, că ceea ce el a numit „statul profund” al SUA vede lumea diferit faţă de Trump, care a folosit acest termen pentru a se referi la o reţea presupusă a fi bine înrădăcinată de oficiali americani care caută să îi submineze pe cei care contestă status quo-ul, inclusiv pe Trump însuşi.
Criticii lui Trump spun că nu există un astfel de „stat profund” şi că Trump şi aliaţii săi promovează o teorie a conspiraţiei pentru a justifica preluarea puterii de către executiv.
De la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 şi invadarea Ucrainei în 2022, strategiile SUA au desemnat Moscova drept agresor sau ameninţare care încerca să destabilizeze prin forţă ordinea post-Război Rece.
În comentarii pentru TASS, Peskov a declarat că solicitarea cooperării cu Moscova în chestiuni de stabilitate strategică, în loc de a descrie Rusia ca o ameninţare directă, este un pas pozitiv.
Strategia Trump descrie ceea ce numeşte Indo-Pacificul ca fiind unul dintre „câmpurile de luptă economice şi geopolitice cheie”, afirmând că va consolida puterea militară a SUA şi a aliaţilor săi pentru a preveni un conflict cu China în legătură cu Taiwanul.
Rusia s-a orientat către Asia – şi în special către China – după ce Occidentul a impus sancţiuni asupra Rusiei pentru războiul din Ucraina, iar Europa a încercat să renunţe la petrolul şi gazul rusesc.
