Kremlinul promovează aplicaţia de mesagerie MAX, dar mulţi ruşi privesc cu suspiciune iniţiativa

Kremlinul încearcă să convingă populaţia Rusiei să folosească aplicaţia de mesagerie susţinută de stat MAX, însă mulţi utilizatori privesc cu neîncredere serviciul şi spun că nu vor să îl instaleze, transmite Reuters.

Iniţiativa face parte din ceea ce diplomaţii au descris drept o amplă campanie de control asupra comunicaţiilor. Autorităţile ruse au blocat în repetate rânduri internetul mobil şi au primit puteri extinse pentru a întrerupe comunicaţiile în masă, perturbând în acelaşi timp serviciile de mesagerie şi reţelele private virtuale (VPN).

În locul acestora, Rusia promovează agresiv MAX, prezentată drept ”o aplicaţie naţională de mesagerie”. Serviciul este deţinut de compania VK, condusă de fiul unuia dintre principalii consilieri ai preşedintelui Vladimir Putin.

Pentru unii ruşi, presiunea de a folosi aplicaţia este excesivă. Irina Matveeva, saxofonistă din Moscova, spune că a instalat MAX deoarece avea nevoie de aplicaţie pentru a comunica cu elevii săi.

”Dar nu sunt fericită cu această situaţie. Încerc să o folosesc cât mai puţin posibil”, a declarat ea pentru Reuters într-un club din Moscova unde cântă cu trupa ”Good Gollys.

Matveeva a spus că blocarea Telegram a fost confuză şi frustrantă şi a descris dificultăţile de a alterna între diferite aplicaţii de mesagerie în timp ce utilizează VPN-uri şi se confruntă cu perturbări ale internetului.

Alţi zece ruşi intervievaţi au exprimat scepticism similar faţă de MAX, în timp ce două persoane au spus că folosesc aplicaţia fără probleme şi că aproape au renunţat la Telegram şi WhatsApp, care sunt parţial perturbate la Moscova.

Oficialii ruşi susţin însă că o aplicaţie naţională de mesagerie este necesară deoarece serviciile de informaţii străine ar fi penetrat aplicaţiile străine precum Telegram şi că Rusia trebuie să îşi asigure securitatea prin dezvoltarea unui internet ”suveran”.

Compania VK nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Pe 26 martie, aceasta a declarat că MAX a atras 107 milioane de utilizatori de la lansarea sa, în urmă cu un an, şi că aplicaţia este utilizată în Rusia, în fostele state sovietice, dar şi în Asia, Africa, America Latină şi Orientul Mijlociu.

Activiştii opoziţiei susţin că serviciile de securitate ruse au acces la datele din MAX şi că inteligenţa artificială ar analiza informaţiile pentru a identifica posibile ameninţări la adresa statului şi pentru a monitoriza opinia publică şi eventualele forme de disidenţă.

Un utilizator rus care s-a prezentat doar cu numele Danil a spus că nu are probleme în a sprijini o aplicaţie naţională şi că foloseşte MAX fără îngrijorări.

Alţi utilizatori, însă, sunt deranjaţi după ani în care au folosit relativ liber aplicaţii de mesagerie.

”Le cer intenţionat celor apropiaţi să nu o descarce, pentru că Telegram îmi este mai apropiată”, a spus Olga Kravets.

Rezistenţa discretă faţă de cenzură are o lungă tradiţie în Rusia, de la satirele sofisticate din perioada ţaristă până la publicarea clandestină şi copierea, cunoscută drept ”samizdat”, a poeziei şi literaturii interzise în perioada sovietică.

O femeie a declarat că a fost nevoită să instaleze MAX deoarece portalul de servicii publice Gosuslugi, care gestionează documente precum paşapoarte, permise de conducere sau admiterea la universitate, îi trimite codul de confirmare prin această aplicaţie.

”Am păstrat-o pe telefon doar în cazul în care toate celelalte servicii vor fi închise. Dar nu intenţionez să o folosesc”, a spus Anna, care a refuzat să îşi dezvăluie numele complet.

Denis Kuskov, directorul portalului de informaţii TelecomDaily, a declarat că este greşit ca populaţia să fie obligată să instaleze aplicaţia înainte ca aceasta să funcţioneze perfect.

”Nu pentru că mi-ar fi teamă să o fac. Ci pentru că instalarea unei aplicaţii sau comandarea unui serviciu ar trebui să fie o alegere personală”, a spus el.

viewscnt

Academia Română sărbătoreşte 160 de ani de la fondare – Sesiune festivă, alocuţiuni, film documentar, două vernisaje/ Participarea publicului este liberă

Israel: Atacuri iraniene asupra oraşului Haifa. Clădire distrusă, cel puţin doi oameni morţi