Capodopera „La Blouse Roumaine” de Henri Matisse, lucrare din colecţia Centre Pompidou, a ajuns la Muzeul Naţional de Artă al României şi poate fi văzută în expoziţia cu peste 320 de lucrări de la 25 de muzee din ţară şi din străinătate – „RomânIA – reprezentarea identitară a portului popular în artă”.
Vernisată joi, în prezenţa a zeci de invitaţi, specialişti şi iubitori de artă, expoziţia oferă un parcurs dens prin arta românească, cu opere de Matisse, Pallady, Grigorescu, Aman, Tattarescu, Iosif Iser, Ion Bitzan, Dumitru Gorzo, Mircea Cantor, Lena Constante, Luca Gherasim, Constantin Lecca, pritnre alţii, expoziţia a primit Diploma de Înalt Patronaj al preşedintelui României, Nicuşor Dan.
Lucrare de la Muzeul din Cernihiv
La Bucureşti, publicul este onorat să vadă „Fata ucraineană”, ulei pe pânză de Mykola Rachkov, de la Muzeul Regional de Artă Hryhorii Galagan, Cernihiv.
„Faptul că am putut să fac o mai expoziţie în care avem o lucrare din Ucraina, cred că spune totul despre lupta pentru normalitate, nu lupta pentru pace, aia deja e altă retorică. Lupta pentru normalitate. Această expoziţie este o expoziţie normală, singur că în contextul istoric actual, adică al privaţiunilor economice ale României şi a situaţiei geopolitice, este complet anormală”, a punctat Erwin Kessler, director interimar al Muzeului Naţional de Artă al României.
„Fata ucraineană” a lui Rachkov este expusă, în a doua sală, alături de o altă opera împrumutată, de data aceasta de la Galeria Naţională din Sofia, „Strângerea recoltei în Chepinsko”, ulei pe pânză de Ivan Angelov.
Expoziţia se deschide cu lucrarea „România Revoluţionară” a lui Daniel Constantin Rosenthal şi se încheie cu o fotografie, „Omagiu adus lui Henri Matisse”, din colecţia toamnă-iarnă a lui Yves Saint Laurent, 1991.
„Sunt recunoscător Fundaţiei Amzei pentru posibilitatea de a aduce la împlinere, într-un timp extraordinar de scurt, mai puţin de cinci luni, un proiect de o amploare ameţitoare. O amploare ameţitoare care a implicat 25 de muzee din ţară şi 5 muzee din străinătate, două din Franţa, Centre Pompidou şi Fondation Louis Vuitton, una din Bulgaria, Galeria Naţională din Sofia, şi cel mai dificil lucru, care s-a materializat azi dimineaţa (joi, n.red.), la ora 4.33, din Ucraina, de la Muzeul din Cernihiv”, a mai spus Erwin Kessler.
Alte împrumuturi importante de la Centre Pompidou sunt două lucrări „Eileen Lane în costum românesc cu ocazia călătoriei în România”, 1922, reproducere după fotografie de Constantin Brâncuşi, „Portretul mamei, cca. 1919, reproducere după fotografie de Brâncuşi. „Genica Athnasiou” este o fotografie gelatină de Man Ray din Colecţia Emilian Radu. Genica Athanasiou, născută Eugenia Tănase, a fost membră a celebrei companii de teatru a lui Charles Dullin şi personaj principal în adaptarea dadaistă a lui Jean Cocteau după „Antigona”, din 1923, cu scenografie de Picasso, muzică de Arthur Honegger şi costume de Coco Chanel. A fost, din 1921, până în anii 1940, iubita şi confidenta lui Antonin Artaud. A intrat devreme în cercurile dadaiste şi suprarealiste şi astfel au apărut unele dintre cele mai emblematice portrete foto de Man Ray, inclusiv cele în care purta costume de Coco Chanel.
Expoziţia este realizată exclusiv cu fonduri private.
„Pe lângă Fundaţia Amzei, am avut norocul să fim susţinuţi de sponsori. Avem şansa, ca de la început, de când am fost numit director interimar, să am nu doar susţinerea, ci şi simpatia Asociaţiei Prietenilor MNAR. Un lucru absolut extraordinar, pentru că Asociaţia ne-a susţinut şi în achiziţia, cu totul de pionierat, pe care am făcut-o acum câteva luni, respectiv în septembrie, a icoanei Deisis de secolul XVI. Prima achiziţie, privată şi ea la rândul ei, pentru că Asociaţia Prietenilor MNAR este o asociaţie de drept privat. Este o fundaţie a cărei sacină nu este neapărat să achiziţioneze opere, ci doar să încurajeze activitatea muzeului”, a amintit managerul.
Peste 320 de piese în şase săli
Ia românească este reprezentată în expoziţie în diverse tehnici, de la pictură şi sculptură, la grafică, fotografie, obiect, instalaţie, film, muzică, afişe, modă, timbre, cărţi de joc, vaze, bancnote, cărţi, albume, desene animate şi manuale şcolare.
Reprezentările iei în arta românească din secolul XVI sunt urmate de primele reprezentări decis ideologice şi propagandistice, din secolul XIX, precum reprezentarea Mariei Bibescu de Constantin Lecca şi Carol Popp de Szathmari şi a Mariei Rosetti – ca simbol al Patriei române – de Constantin Daniel Rosenthal şi apoi de Nicolae Grigorescu şi epigonii săi, de campania fotografică şi picturală de legitimare naţională a familiei regale prin ie şi costum popular (de la Regina Elisabeta la Regina Maria), de re-conceperea iei în reprezentările artei specificului naţional din perioada interbelică, dar şi în avangarda românească. Revenirea la ie ca factor vizual identitar social şi naţional în arta realist-socialistă şi în arta oficială a regimului comunist este pusă în contrast cu regăsirea iei în discursul spiritualist-românist şi anti-comunist al grupărilor neo-ortodoxiste de pe parcursul anilor 80 şi cu incursiunile subversive ale artei critice actuale.
Ia ca instrument de propagandă naţională şi internaţională este de asemenea prezentă în expoziţie prin lucrări de M.H. Maxy sau afişe de film. După anii 90, ea este prezentată prin diverse lucrări de artă actuală şi prin documentarea unor realizări şi mai ales a unor excese politice şi de comunicare vizuală legate de ie ca marcă identitară fixă.
„Expoziţia este foarte mare, foarte densă şi extrem de turburătoare în multe cazuri. Să nu vă fie frică, România nu pică nici după această expoziţie. Chiar dacă pe alocuri o să vi se pară că am săpat un hău pentru noi toţi. Am zis că fără să vezi abisurile, nu se văd nici frumuseţile. Avem părţi din expoziţie care sunt foarte bune, avem părţi urâte, pentru că avem părţi urâte în istoria noastră”.
O „galaxie a costumelor populare”, „Anthroposynaptic”, 2015, broderie pe cămăşi tradiţionale româneşti de bărbaţi şi femei din Maramureş cu ace de aluminiu, realizată de Mircea Cantor, din colecţia Fundaţiei Louis Vuitton de la Paris, domină una dintre sălile expoziţiei.
Cum a fost posibil împrumutul de la Centre Pompidou
„La mai puţin de cinci ore după ce am fost numit director interimar, i-am spus lui Laurent Le Bon, preşedintele al Centre Pompidou, că „ştii, că am vorbit acum un an şi ceva despre o expoziţie în care am putea să punem La Blouse Roumaine într-un context ca să înţeleagă aşa şi aşa. Am stat cinci ore de vorbă atunci, în interiorul propriu zis al atelierului Brâncuşi, adică în acvariu, nu în afara lui. Era într-o vineri seara şi sâmbătă dimineaţă la ora şase am primit răspunsul. Sigur. Aşa cum am stabilit, aşa se va face. Evident că nimeni n-a crezut. Evident că nu m-am îndoit. Am avut întotdeauna încredere în oamenii cu care am lucrat şi cu care am colaborat”, a povestit Kessler la evenimentul de deschidere al expoziţiei.
Expoziţia poate fi vizitată la Muzeul Naţional de Artă al României în zilele de miercuri, joi şi vineri, de la ora 10:00 la 18:00, şi sâmbăta şi duminica, de la 11:00 la 19:00.
