Conf. Univ. Dr. Ciprian Păun, avocat, a explicat într-un interviu acordat News.ro care pot fi riscurile la care se expun medicii şi pacienţii dacă oferă, respectiv solicită sfaturi medicale prin intermediul WhatsApp sau al altor reţele sociale. De cele mai multe ori, aceste situaţii apar când medicii nu sunt în timpul programului de lucru, la cabinet – în afara orelor de program sau în weekend-uri. Medicii ar trebui să stabilească împreună cu pacienţii reguli clare atunci când vine vorba despre orarul în care ei pot consulta, orar care trebuie respectat, spune avocatul Ciprian Păun. În afara acestui program, pacientul poate fi îngrijit, dacă situaţia o impune, la urgenţe sau în cadrul altor structuri medicale.
El prezintă, din perspectiva sa, vulnerabilităţile transferului de date medicale pe WhatsApp sau alte reţele sociale, pornind de la exemplul unei situaţii concrete.
„În cele mai multe situaţii se ajunge la următoarele lucruri: Trimiteţi-mi o poză cu gâtul copilului, trimiteţi-mi pe WhatsApp sau prin mesaje o poză cu toată faţa lui”
„E o situaţie destul de ciudată din perspectivă juridică şi ar putea să fie considerată de foarte multă lume ca fiind o extravaganţă că aduc în discuţie o asemenea chestiune. Aici intervin mai multe elemente şi mai multe ramuri de drept care îşi întrepătrund sancţiunile şi reglementările într-un context sau în situaţii care pot să pară tipic normale. Să plecăm de la un exemplu concret:
Avem o mămică tânără cu un copil care face o anumită boală, de exemplu, un roşu în gât, are o stare febrilă, sâmbătă la ora 4, să zicem. Tendinţa pe care noi am avut-o în ultima perioadă a fost aceea de a consulta de urgenţă sau de foarte multe ori un medic în situaţii în care există o asemenea stare de, hai să-i spunem aşa, de mică criză familială, a unui cerc de cunoscuţi, etc. Şi este sunat medicul de familie, probabil în prima fază. Dar medicul de familie în perioada respectivă, la rândul lui, poate are un eveniment social, poate are o zi liberă, el nu lucrează în principiu sâmbăta, programul de lucru este de luni până vineri, poate este la o anumită sindrofie, poate a consumat şi un pahar de vin să zicem. Şi atunci se naşte această chestiune, în situaţia în care medicul nu răspunde la telefon, asta este una dintre primele probleme care s-ar putea crea, sigur s-ar putea crea o stare de disconfort din partea persoanei care sună.
În situaţia în care medicul răspunde la telefon, el este asaltat cu această întrebare care lui i se poate părea de o banalitate extremă: E vorba de o stare febrilă, să spunem un 37 cu 8 sau 38, iar copilul are un roşu în gât, ceea ce…De foarte multe ori medicii greşesc, trec peste anumite protocoale şi peste anumite reguli. Pentru că, într-o asemenea situaţie în care într-adevăr există o îngrijorare, sunt două elemente care trebuie luate în considerare: dacă răspunzi la telefonul respectiv, lucrul pe care trebuie să-l faci este de a vedea care este gravitatea situaţiei, iar dacă situaţia nu comportă o gravitate nici măcar medie, să i se dea un sfat general de a trece pe la cabinet probabil luni, iar până luni să urmeze o anumită medicamentaţie care să nu-i genereze o anumită stare de inconfort copilului.
Însă în cele mai multe situaţii se ajunge la următoarele lucruri: ”Trimiteţi-mi o poză cu gâtul copilului, trimiteţi-mi pe WhatsApp sau prin mesaje o poză cu toată faţa lui, să nu cumva să fie palid sau…apar tot felul de elemente de felul acesta. Iar aceste informaţii sensibile, de natură medicală, de natura unui consult medical, încep şi se transformă în subiect şi element de transfer de date printr-o reţea care este nesecurizată. Iar aceste date sunt date cu caracter personal sensibil, de cea mai mare importanţă, sunt datele medicale”, a explicat avocatul.
Poblematica pe care o ridică nivelul de calitate al pozelor trimise de pacienţi pe WhatsApp, spre medici, şi al reţelei, nesecurizate. Sunt proceduri care ridică anumite riscuri. „Transmiţând aceste date medicale, transmiţând aceste situaţii prin intermediul reţelelor sociale nesecurizate atât pacientul cât şi medicul se expun unor riscuri care includ de la malpraxisul medical la încălcarea regulamentului general privind protecţia datelor cu caracter personal”, a precizat avocatul Ciprian Păun.
„Pe de altă parte, din cauza distorsiunii legate de capacitatea telefonului de a face o poză foarte bună, percepţia pe care o are medicul poate să fie alterată şi atunci intrăm într-o altă zonă, poate lui i se va părea că nu este inflamat în gât, de exemplu, copilul şi poate că acel aparat nu a surprins acea amigdală inflamată sau poate mămica, într-o stare de tensiune, nu a ştiut să facă poza care să fie corectă.
De aceea trebuie să stabilească medicii, gândiţi-vă că pot să fie situaţii mult mai complicate, pot să fie situaţii care pot să presupună, până la urmă, o anumită intervenţie medicală urgentă. Ori, transmiţând aceste date medicale, transmiţând aceste situaţii prin intermediul reţelelor sociale nesecurizate, atât pacientul, cât şi medicul, se expun unor riscuri care includ de la malpraxisul medical la încălcarea regulamentului general privind protecţia datelor cu caracter personal, pentru că datele sunt salvate pe telefonul respectivului medic, dar acel medic poate are un telefon personal, poate nu are telefonul profesional, de serviciu, poate din acel telefon personal respectivele poze îi sunt salvate automat într-un sistem de tip cloud pe care el îl foloseşte împreună cu familia lui extinsă, sau cu colegii de birou şi unde datele nu sunt securizate, pentru că sunt poze până la urmă din universul familial, cu persoanele respective”, a explicat acesta.
Program de lucru al medicului pe care pacienţii să îl cunoască foarte bine şi pe care să îl respecte. Schimbul de date medicale, inclusiv poze, cu caracter personal pe WhatsApp sau alte reţele sociale sau telemedicină nestructurată sub forma unui protocol de lucru anulează elementele de natură subiectivă care ţin de percepţia specialistului cu privire la starea pacientului, în cadrul consultului fizic, precizează Conf. Univ. Dr. Ciprian Păun.
„Deci mesajul meu, din această perspectivă şi plecând de la acest caz, este în primul rând de a seta împreună cu pacienţii programul de lucru al medicului. Care este orarul în care medicul îşi desfăşoară activitatea sa profesională. Dacă acest orar este de luni până vineri între 8 şi 7, atunci acela să fie programul de vizite medicale sau de consultaţii. Dacă medicul acceptă să dea sfaturi prin intermediul telefonului, printr-un sistem de telemedicină, dar o telemedicină care nu este structurată sub forma unor protocoale de lucru, în acele momente există un risc foarte mare pentru practicienii din domeniu. De ce? Pentru că orice element care poate să îi apară într-o consultaţie faţă în faţă dispare. Elementele de natură subiectivă care ţin până la urmă de percepţia medicului cu privire la starea pacientului, cu privire la elementele de risc pe care el poate să le vadă, dispar. Ori această comunicare prin intermediul reţelelor sociale, prin intermediul telefonului, deşi ni se pare nouă că uşurează comunicarea, poate crea situaţii de cele mai multe ori unde să ajungem la limita malpraxisului medical.
Şi atunci întrebarea care se pune este ”Care ar fi compromisul pe care putem să-l facem?” Păi în situaţia în care din identificarea unor simptomatologii generale rezultă că există o situaţie cu risc mediu sau maxim sau chiar un risc minimal, dar pentru a fi sigură mămica respectivă că-şi rezolvă problema, atunci ar trebui trimişi în zona medicinei de urgenţă sau în zona spitalizării, atâta timp cât medicul de familie nu este la momentul respectiv la serviciu. Sau în zona unor structuri care au servicii de gardă şi care pot prelua asemenea situaţii”, a precizat acesta.
Timpul personal al medicului. Care pot fi urmările intervenţiei continue a pacienţilor în timpul liber al medicului: afectarea capacităţii lor de reacţie, una dintre urmări. Ce trebuie să comunice medicii pacienţilor legat de timpul în care nu sunt disponibili pentru a face consultul
„Sigur că nu este confortabil acest lucru nici pentru sistemul medical, nu este confortabil nici pentru pacienţi, nu este confortabil de multe ori nici pentru medici, pentru că există o anumită reputaţie a lor, că sunt mai deschişi, că răspund tot timpul la telefon, dar trebuie să ne gândim la faptul că toţi medicii au şi ei o viaţă personală, ori intervenţia aceasta tot timpul a pacienţilor peste timpul personal al medicilor poate să le afecteze capacitatea de reacţie, mecanismele de răspuns la anumite simptomatologii, să nu-şi dea seama, de exemplu, că este vorba despre un caz mult mai grav, pentru că, de foarte multe ori, părinţii, aparţinătorii pot să fie panicaţi de o anumită stare de îmbolnăvire a pacientului sau pot să fie foarte lejeri şi să nu vadă anumite simptomatologii.
Şi atunci, pe de o parte, din perspectiva malpraxisului trebuie să se acopere medicii, în primul rând de a stabili nişte reguli în relaţia cu pacienţii iar atunci când ei nu sunt disponibili în a afectua consultul, să trimită către unităţi care pot să facă aceste consulturi, iar din perspectiva regulamentului şi a datelor cu caracter personal medical, trebuie folosită o infrastructură de telemedicină care să garanteze, pe de o parte, transmiterea foarte bună a datelor, din toate punctele de vedere, a calităţii imaginilor, a modului în care sunt preluate aceste imagini şi un lucru mult mai important, stocarea şi securizarea acestor date în serverele medicului.
Adică orice fel de comunicare pe care am avea-o de urgenţă prin intermediul WhatsApp, Facebook, orice fel de mijloc de comunicare, după ce este observată de medic, el ar trebui să şteargă respectiva poză care i se trimite, anterior să o salveze pe un mediu de stocare protejat şi apoi să o şteargă din memoria telefonului, pentru că altfel suntem neglijenţi cu date cu caracter personal sensibile ale pacienţilor şi acest lucru poate să ne genereze o expunere foarte mare din perspectiva inclusiv a unor amenzi. Nu mai spun în situaţia în care suntem angajaţi în zona unui spital, adică suntem medici într-un spital, într-o clinică privată, o clinică publică şi aceste comunicări se fac pe telefonul de serviciu care aparţine unei asemenea entităţi. În situaţia în care se foloseşte telefonul de serviciu, se expune, pe lângă riscul personal al medicului, se expune inclusiv instituţia angajatoare sau instituţia unde persoana respectivă este angajată”, a declarat pentru News.ro Conf. Univ. Dr. Ciprian Păun.
