La 6 ianuarie 2021, sute de susţinători ai lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul, sediul din Washington al Congresului federal, zguduind democraţia americană. Marţi se împlinesc cinci ani de la atacul care, la un an după revenirea miliardarului la putere, îi dezbină mai mult ca niciodată pe republicani şi democraţi, relatează AFP.
Departe de condamnările aproape unanime din zilele care au urmat atacului, consensul a dispărut astăzi în rândul clasei politice.
În timp ce democraţii continuă să denunţe un atac la adresa democraţiei, aparatul republican este astăzi devotat preşedintelui în vârstă de 79 de ani, care a refuzat întotdeauna să condamne acţiunile susţinătorilor săi, vorbind despre o „zi a iubirii” şi o „revărsare de afecţiune” faţă de el.
Pe 20 ianuarie 2025, încă din prima zi a revenirii sale la Casa Albă, Donald Trump i-a graţiat pe toţi participanţii, punând capăt celei mai ample anchete conduse vreodată de Departamentul de Justiţie al Statelor Unite.
El a făcut o scurtă aluzie la evenimentele din 6 ianuarie într-un discurs ţinut marţi în faţa congresmenilor republicani, minimizând din nou rolul său în violenţele din acea zi.
Însă opoziţia democrată a avertizat marţi că se va concentra pe păstrarea vie a memoriei evenimentelor care au zguduit capitala americană în 2021.
„Acum cinci ani, o mulţime violentă a atacat brutal Capitoliul Statelor Unite”, a declarat într-un comunicat Hakeem Jeffries, liderul democraţilor din Congres. „Misiunea lor era să răstoarne rezultatele unor alegeri libere şi corecte. Nu vom permite niciodată extremiştilor să-şi ascundă actul lor de trădare”, a adăugat el.
Partidul Democrat a publicat luni un raport în care subliniază că cel puţin 33 de persoane care au beneficiat de graţierea lui Donald Trump după ce au participat la asaltul asupra Capitoliului au fost de atunci acuzate pentru noi crime şi infracţiuni, printre care agresiune sexuală asupra minorilor, viol sau răpire.
MARŞ AL SUSŢINĂTORILOR LUI TRUMP
În afara Capitoliului, susţinătorii lui Donald Trump vor marca marţi la rândul lor cea de-a cincea aniversare a evenimentului, cu un marş care va parcurge traseul efectuat în 2021.
Printre participanţi se numără Enrique Tarrio, fostul şef al miliţiei de extremă dreapta Proud Boys, care, până la graţierea pronunţată de Donald Trump, ispăşea o pedeapsă de 22 de ani de închisoare pentru rolul său considerat esenţial în evenimentele din 6 ianuarie.
Marşul va aduce un omagiu, potrivit organizatorilor, persoanelor decedate, printre care Ashli Babbitt, o manifestantă care a încercat să se strecoare în hemiciclu printr-o fereastră spartă, înainte de a fi împuşcată mortal de un poliţist. După moartea sa, Ashli Babbitt a fost ridicată de dreapta trumpistă la rangul de martiră patriotică şi a devenit un simbol al profundelor diviziuni politice din jurul evenimentelor din 6 ianuarie.
În timp ce democraţii vor să facă zgomot pentru a marca cinci ani de la evenimente, principalii lideri republicani preferă să păstreze tăcerea sau să critice instrumentalizarea acestei zile de către opoziţie.
Pe 6 ianuarie 2021, zeci de mii de simpatizanţi ai lui Donald Trump, aflat la sfârşitul primului său mandat, au afluat la Washington la apelul republicanului, care afirma, fără temei, că alegerile prezidenţiale pierdute cu câteva săptămâni mai devreme în faţa lui Joe Biden au fost marcate de fraude masive. În acea zi, Donald Trump a ţinut un discurs în faţa Casei Albe, în care şi-a îndemnat susţinătorii să „lupte ca dracu”, altfel ţara lor va dispărea.
În orele care au urmat, manifestanţii s-au adunat în faţa Capitoliului, situat la mai puţin de trei kilometri de locul discursului, înainte de a forţa barajele poliţiei şi de a pătrunde în incinta clădirii.
Spărgând geamuri, distrugând birouri şi rănind în total peste 140 de poliţişti, ei au provocat fuga aleşilor care urmau să certifice victoria lui Joe Biden.
În anii următori, rolul exact al lui Donald Trump în evenimentele din 6 ianuarie a făcut obiectul unei anchete a unei comisii a Congresului, care a recomandat în 2022 urmărirea penală a acestuia. Acuzat în 2023 de un tribunal federal pentru presupusele sale încercări ilegale de a obţine inversarea rezultatelor alegerilor din 2020, el a scăpat în cele din urmă de urmărirea penală odată cu victoria sa la alegerile prezidenţiale din 2024.
