Întâlnirea dintre președinții Donald Trump și Vladimir Putin este programată pe 15 august în Alaska, în cadrul eforturilor Washingtonului de a media un armistițiu aerian între cele două state. Aceasta survine pe fondul intensificării contactelor diplomatice ale Moscovei cu Occidentul. În ultimele luni, delegații ruși și americani au purtat discuții frecvente privind concesii teritoriale și încetarea ostilităților, inclusiv printr-un posibil armistițiu aerian, potrivit Bloomberg.
Propunerea unui armistițiu aerian ar opri temporar atacurile cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene și asupra infrastructurii aeriene rusești. Pentru Ucraina, aceasta ar însemna reducerea victimelor civile, dar și pierderea unui instrument important de presiune asupra Rusiei. Kremlinul, în schimb, ar câștiga avantajul de a părea pregătit pentru pace, păstrând însă libertatea de a acționa pe teren.
Contactele diplomatice dintre Moscova și Washington includ vizite repetate ale trimisului special Steve Witkoff la Moscova, discuții privind sancțiuni secundare și posibile concesii teritoriale ale Ucrainei, inclusiv asupra Donbasului. Întâlnirea Trump-Putin are rolul de a formaliza aceste negocieri și de a evidenția progresul diplomatic, chiar dacă un acord final rămâne incert.
În paralel, Kremlinul își consolidează controlul intern prin legislație restrictivă, represiune selectivă și supraveghere digitală. Sistemul represiv, mai subtil decât în anii anteriori, vizează persoane și organizații care promovează viziuni alternative asupra viitorului Rusiei. Această strategie de „stabilitate represivă” are scopul de a menține autoritatea regimului, chiar și după eventualul sfârșit al războiului.
În eventualitatea încheierii conflictului, Kremlinul ar putea confrunta crize interne privind legitimitatea puterii și responsabilitatea pentru costurile războiului. Politica represivă și amenințarea cu pedepse severe sunt folosite deja pentru a modela comportamentul societății și a limita dezbaterile asupra viitorului Rusiei.
