Publicaţia Le Monde caracterizează „Dracula” lui Radu Jude, în competiţie la Festivalul de Film de la Locarno, drept „o tragicomedie excesivă, hilară şi disperată”. Corriere della Sera a criticat filmul, subliniind că „impresia este că cineastul s-a distrat mai mult făcându-l decât ne-am distrat noi privindu-l”.
În ficţiunea cineastului român, un scenarist testează diferite povestiri cu vampiri cu ajutorul inteligenţei artificiale.
Este o comedie grotescă, dar şi tragică, aşa cum se întâmplă adesea în cazul lui Radu Jude, a cărui operă analizează ravagiile provocate de societatea de consum şi reţelele sociale în ţara sa natală, România. Câştigător al Ursului de Aur la Berlin cu „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc” (2021), regizorul născut în 1977 la Bucureşti a primit Premiul special al juriului la Locarno cu „Nu aşteptaţi prea mult de la sfârşitul lumii” (2023), fără îndoială capodopera sa.
„Anul acesta, regizorul a prezentat din nou pentru Leopardul de Aur cu „Dracula”, un film monstruos despre inteligenţa artificială (IA) aplicată în cinema. Pitch-ul se rezumă la două rânduri: un scenarist, care probabil nu are energia necesară pentru a gândi, apelează la IA pentru a completa scenariul unui film cu vampiri.
În halat, la biroul său, autorul în vârstă de treizeci de ani (Adonis Tanta) dă câteva instrucţiuni unei voci sintetizate, care, în schimb, propune cele mai grotesti şi vulgare poveşti posibile. Cineastul ezită uneori, nedorind să se complacă prea mult în mizerie, dar când îndrăzneşte, rezultatul poate fi hilar, ca atunci când îi cere inteligenţei artificiale să se inspire din filmul lui Dreyer („Vampyr”, 1932), într-o versiune mai comercială. De fiecare dată, software-ul execută şi trimite un fragment de câteva minute, pe care îl vedem pe ecran. Imaginea îmbină filmări reale şi creaţii generate de IA: culori stridente, desen neglijent – tot ce trebuie pentru a zugrăvi viitorul dezastruos al unei creaţii standardizate.
Potrivit cornicarului de la Le Monde, „regizorul împinge la maximum toate manetele, obţinând efectul dorit: un sentiment de saturaţie după aproape trei ore, aceleaşi vulgarităţi repetându-se la nesfârşit. Dracula mai mult loveşte în conştiinţe decât să cucerească prin concept. Şi, probabil, regizorul a vrut ca filmul să fie aşa – excesiv, disperat, cu câteva momente irezistibile”.
„Dracula” va fi lansat în cinematografele din România în 31 octombrie, distribuit de Independenţa Film, iar până atunci va mai fi prezentat la Festivalul Internaţional Anonimul de la Sfântu Gheorghe, imediat după Locarno, în 12 august, la Lună Plină – Festivalul Filmului Horror şi Fantastic în Biertan, în 16 august, şi la Les Films de Cannes à Bucarest, în octombrie.
