Scopul principal al acestei legi este de a preveni intervențiile externe în procesul electoral, având în vedere alegerile prezidențiale care urmează.
Potrivit textului, ordonanța ar putea fi adoptată în următoarele două săptămâni, iar ANCOM, în colaborare cu alte instituții relevante, va avea autoritatea de a solicita furnizorilor de internet să blocheze accesul la conținut suspect.
-Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)
-Birourile Electorale
-Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)
-Directoratul Național de Securitate Cibernetică
-Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)
-Ministerul Afacerilor Externe
-Inspectoratul General al Poliției Române
-Ministerul Apărării Naționale
-Serviciul Român de Informații (SRI)
-Serviciul de Informații Externe (SIE)
-Parchetul General
Aceste instituții vor putea solicita eliminarea conținutului considerat periculos, iar în cazul în care platformele online refuză, ANCOM va putea bloca accesul la acest conținut.
Definiția „conținutului ilegal” este largă și cuprinde, printre altele:
-Incitarea la ură sau violență
-Discursul de ură și discriminarea
-Manipularea opiniei publice prin știri false sau deepfake-uri
-Influențarea alegerilor prin campanii coordonate online
-Conținut care subminează securitatea națională
-Publicitate politică ilegală
-Colectarea ilegală de date personale sau distribuirea de malware
Legea va fi aplicabilă nu doar în perioadele electorale, ci și în orice context în care autoritățile consideră că un conținut afectează democrația sau securitatea națională.
În cazul în care o platformă socială sau un site refuză să elimine un astfel de conținut, ANCOM va avea dreptul de a impune blocarea acestuia. Furnizorii de internet care nu vor respecta ordinele riscă amenzi semnificative, care vor ajunge până la 100.000 de lei pe zi.
Criticii acestei măsuri atrag atenția asupra riscurilor de abuzuri și asupra posibilității ca legea să fie folosită pentru cenzură. Unii se tem că o definiție prea largă a „conținutului ilegal” ar putea să fie folosită pentru a elimina nu doar informațiile false, dar și opinii incomode pentru autorități. De asemenea, se pune întrebarea dacă această lege nu va reprezenta un precedent periculos pentru viitoarele guverne care ar putea folosi această putere pentru a controla spațiul public online.
În ciuda acestor îngrijorări, guvernul subliniază că scopul principal este protejarea proceselor democratice și prevenirea influențelor externe asupra alegerilor, în special în contextul recentei anulari a alegerilor prezidențiale din 2024 de către Curtea Constituțională din cauza documentelor care indicau interferența Rusiei.
Această măsură ar putea face parte dintr-o tendință globală în care din ce în ce mai multe țări adoptă legislații pentru combaterea dezinformării online. Totuși, rămâne de văzut dacă legea va fi implementată corect și dacă nu va conduce la forme de cenzură arbitrară.
