Una dintre cele mai apreciate pianiste ale lumii, Martha Argerich revine pe scena Festivalului Internaţional George Enescu pentru două concerte de înaltă ţinută artistică. Duminică, 31 august, de la ora 19:30, Martha Argerich va interpreta, la Sala Mare a Palatului, Concertul nr. 1 în do major pentru pian şi orchestră op. 15 de Ludwig van Beethoven, alături de Orchestra Academiei Naţionale Santa Cecilia din Roma, sub bagheta dirijorului Daniel Harding. Programul acestei seri este întregit de Pastorala-fantezie de George Enescu şi Simfonia nr. 2 în re major op. 73 de Johannes Brahms.
Luni, 15 septembrie, ora 16:30, Martha Argerich va reveni pe scena Festivalului Enescu, de data aceasta la Ateneul Român, pentru a interpreta Concertul pentru pian în sol major de Maurice Ravel, sub bagheta bine-cunoscutului dirijor Charles Dutoit, alături de Orchestra Filarmonică din Monte-Carlo. Acesta va fi unul dintre evenimentele principale prin care Festivalul Enescu celebrează împlinirea a 150 de ani de la naşterea marelui compozitor francez. Programul serii include şi suitele Ma Mère l’Oye şi Valsuri nobile şi sentimentale M.61 de Ravel, alături de tripticul simfonic La Mer L. 109 din creaţia lui Claude Debussy.
Pentru Martha Argerich, pianul este a doua natură. Contopirea spirituală cu claviatura este intrinsecă, fluidul sonor pare că izvorăşte din însăşi sufletul artistei iar mesajul este comunicat cu farmec. Sunt sentimente care au cuprins auditoriul în receptarea unei versiuni suave şi plutitoare, susţinute cu un tuşeu de geniu, a Concertului pentru pian şi orchestră nr. 1 în Do major, op. 15 de Beethoven.
Costin Popa, muzicolog
Legendara pianistă Martha Argerich s-a născut la Buenos Aires şi a început primele lecţii de pian la vârsta de cinci ani cu Vincenzo Scaramuzza. Considerată un copil-minune, nu a trecut mult timp până când a început să susţină concerte şi recitaluri în mod regulat. În 1955, s-a mutat în Europa şi şi-a continuat studiile la Londra, Viena şi în Elveţia, cu Bruno Seidlhofer, Friedrich Gulda, Nikita Magaloff, Madeleine Lipatti şi Stefan Askenase. În 1957 a câştigat Concursurile de Pian de la Bolzano şi Geneva, iar în 1965 a urmat Concursul Internaţional Chopin de la Varşovia. De atunci, este considerată una dintre cele mai proeminente pianiste ale lumii, atât la nivelul abilităţilor artistice, cât şi ca popularitate.
Deşi temperamentul său a condus-o adesea spre capodoperele virtuoze ale secolelor XIX şi XX, Martha Argerich stăpâneşte un repertoriu vast, care include lucrări de Bach, Bartók, Beethoven şi Messiaen, precum şi de Chopin, Schumann, Liszt, Debussy, Ravel, Franck, Prokofiev, Stravinski, Şostakovici sau Ceaikovski.
Martha Argerich a înregistrat pentru EMI, Sony, Philips, Teldec şi DGG, multe dintre interpretările sale fiind difuzate la televiziuni din întreaga lume. De asemenea, a fost răsplătită cu numeroase premii Grammy, dar şi cu Premiul Gramophone pentru Artistul anului, în 1999.
Celebrul dirijor Charles Dutoit a primit două dintre cele mai mari distincţii din lumea muzicală: în 2017, Medalia de Aur a Royal Philharmonic Society [Societatea Filarmonică Regală], devenind cel de-al 103-lea laureat de la înfiinţarea medaliei în 1870, cu ocazia centenarului naşterii lui Beethoven, şi „Premio una vita nella musica 2022” din partea Teatro La Fenice din Veneţia. În 2014, a primit „Premiul pentru întreaga carieră” din partea International Classical Music Awards, iar în 2017, medalia de aur a oraşului Lausanne, locul său de naştere, iar cele peste 200 de înregistrări ale sale i-au adus multiple premii şi distincţii, inclusiv două premii Grammy.
Pe când avea doar 20 de ani, Charles Dutoit a fost invitat de Herbert von Karajan să dirijeze la Opera de Stat din Viena. În continuare, a dirijat pe scenele Covent Garden, Metropolitan Opera din New York, Deutsche Oper din Berlin, Opera din Roma şi Teatro Colón din Buenos Aires.
Charles Dutoit a fost director muzical al Orchestrei Simfonice din Montreal timp de 25 de ani, al Orchestrei Naţionale a Franţei din 1991 până în 2001 şi al Orchestrei Simfonice NHK din Tokyo din 1996 până în 2003, rămânând în prezent dirijor emerit al ansamblului. Director artistic şi dirijor principal al Orchestrei Filarmonicii Regale din Londra între 2009 şi 2018, a fost de asemenea dirijor principal invitat al Filarmonicii din Sankt Petersburg.
Alături de o colaborare artistică cu Orchestra din Philadelphia care s-a întins pe parcursul a 32 de ani şi a peste 700 de concerte, a concertat frecvent cu orchestrele din Chicago, Boston, San Francisco, New York şi Los Angeles şi este, de asemenea, un invitat regulat pe scenele din Londra, Berlin, Paris, München, Moscova, Sydney, Beijing, Hong Kong, Shanghai şi Tokyo.
Reputatul dirijor Daniel Harding este directorul muzical al Orchestrei şi Corului Academiei Naţionale Santa Cecilia din Roma. De asemenea, Harding este directorul artistic şi muzical al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Suedeze.
A debutat în 1994 la pupitrul Orchestrei Simfonice din Birmingham, ca asistent pentru Sir Simon Rattle, iar în următoarea stagiune a fost asistentul dirijorului Claudio Abbado la Orchestra Filarmonică din Berlin. În perioada 2007-2017 a fost dirijor principal invitat al Orchestrei Simfonice din Londra, iar între 2016-2019 a fost director muzical al Orchestrei din Paris.
Harding a fost numit, pe viaţă, Dirijor Laureat al Mahler Chamber Orchestra, cu care lucrează de mai bine de 20 de ani. Colaborează constant cu cele mai importante orchestre ale lumii, printre care Filarmonicile din Viena şi Berlin, Orchestra Regală Concertgebouw, Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Bavareze, Staatskapelle Dresden, London Symphony, Filarmonica della Scala, iar în SUA dirijează Cleveland Orchestra, Orchestrele Simfonice din Boston, Chicago şi San Francisco, Orchestrele Filarmonice din Los Angeles şi New York. Înregistrările sale pentru Deutsche Grammophon, Virgin EMI şi BR-Klassik se bucură de aprecieri în critica de specialitate.
La pupitrul Orchestrei şi Corului Academiei Naţionale Santa Cecilia din Roma, Daniel Harding a debutat cu Tosca şi Requiem-ul de Verdi, ambele înregistrate pentru Deutsche Grammophon.
Orchestra Academiei Naţionale din Santa Cecilia a fost prima orchestră din Italia care s-a dedicat exclusiv repertoriului simfonic, oferind în premieră capodopere majore ale anilor 1900, precum Fântânile din Roma şi Pinii din Roma de Respighi. Fondată în 1908, orchestra a fost condusă de unele dintre cele mai importante figuri muzicale ale secolului XX: de la Mahler, Debussy, Strauss, Stravinski, Sibelius, Hindemith, Toscanini, Furtwängler, de Sabata, Solti, Mengelberg, Karajan, Carlos Kleiber şi Abbado, până la cei mai apreciaţi maeştri ai zilelor noastre, printre care Thielemann, Dudamel, Blomstedt şi Kirill Petrenko, în timp ce Bernardino Molinari, Franco Ferrara, Fernando Previtali, Igor Markevitch, Thomas Schippers, Giuseppe Sinopoli, Daniele Gatti, Myung-Whun Chung şi Antonio Pappano au fost directorii săi muzicali. Leonard Bernstein a fost preşedinte de onoare între 1983 şi 1990.
După parteneriatele cu unele dintre cele mai mari case de discuri internaţionale care au produs înregistrări devenite între timp legendare, Orchestra Academiei Naţionale Santa Cecilia colaborează preponderent cu Warner Classics. Printre realizările discografice, sub conducerea lui Pappano, se numără Madama Butterfly de Puccini, Recviemul de Verdi, Le Carnaval des animaux cu Martha Argerich, Simfoniile de Bernstein, Otello de Verdi cu Jonas Kaufmann, Strauss: Ein Heldenleben/Burleske cu Bertrand Chamayou (2021), Messa di Gloria de Rossini, Insieme. Opera Duets, Cinema, cu Alexandre Tharaud la pian, iar în martie 2023 Turandot de Puccini cu Sondra Radvanovsky, Jonas Kaufmann şi Ermonela Jaho.
Orchestra Academiei Naţionale din Santa Cecilia va fi prezentă cu două concerte în cadrul actualei ediţii a Festivalului Enescu, ediţia a XXVII-a, primul fiind sâmbătă, 30 august 2025, ora 19:30, la Sala Palatului. Alături de orchestră şi London Voices va fi evolua şi îndrăgita soprană Magdalena Kožená, cu un program ce include Sinfonia şi Cântece populare de Luciano Berio, alături de Marea L. 109 din creaţia lui Claude Debussy.
Orchestra Filarmonică din Monte-Carlo, fondată în 1856 în Principatul Monaco, are o lungă tradiţie muzicală, iar repertoriul său include lucrări ale unor renumiţi compozitori din literatura muzicală universală.
De-a lungul timpului, orchestra a colaborat cu dirijori de renume şi cu solişti celebri din întreaga lume. Începând cu anul 2016, dirijorul Kazuki Yamada este directorul muzical şi artistic al Orchestrei Filarmonice din Monte-Carlo.
Orchestra Filarmonică din Monte-Carlo va avea două concerte în cadrul actualei ediţii a Festivalului Enescu, primul programat duminică, 14 septembrie, ora 16:30, la Ateneul Român.
Sub bagheta dirijorului Kazuki Yamada vor concerta Nelson Goerner – pian şi Vlad Vişenescu – orgă, alături de Corul de Cameră Preludiu – Voicu Enăchescu, iar programul serii este compus din Isis de George Enescu (finalizat postum de Pascal Bentoiu), Concertul în re major pentru mâna stângă de Maurice Ravel şi Simfonia nr. 3 în do minor op. 78, cu orgă de Camille Saint-Saëns.
Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Internaţional George Enescu se pot achiziţiona atât online, din platforma Eventim.ro, https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, cât şi în format fizic, din reţeaua de hypermarketuri Carrefour şi din lanţurile de librării Cărtureşti şi Humanitas.
Biletele pentru concertul de la Sala Palatului se împart în şase categorii: VIP – 280 lei, Categoria 1 – 250 lei, Categoria 2 – 200 lei, Categoria 3 – 150 lei, Categoria 4 – 120 lei, biletele reduse pentru elevi/studenţi/pensionari – 90 lei.
Biletele pentru concertul de la Ateneul Român se pot achiziţiona la 3 categorii de preţ: Categoria 1 – 280 lei, Categoria 2 – 250 lei, biletele reduse pentru elevi/studenţi/pensionari – 120 lei.
Organizatorii îşi rezervă dreptul de a modifica programele. Vă rugăm să vizitaţi site-ul Festivalului Internaţional George Enescu, https://www.festivalenescu.ro/, pentru a fi la curent cu cele mai recente informaţii.
