China a anunţat planuri de a ridica vârsta de pensionare, oricum una dintre cele mai mici din lume, în timp ce încearcă să facă faţă consecinţelor îmbătrânirii rapide a populaţiei şi unei crize de finanţare a pensiilor. Planurile Beijingului, anunţate la sfârşitul săptămânii trecute, au generat însă o reacţie vehementă în rândul populaţiei, relatează CNN.
În prezent, bărbaţii din zonele urbane se pot pensiona la 60 de ani şi pot primi o pensie din fonduri susţinute de stat. Vârsta de pensionare pentru femeile care lucrează în mediul urban este de 50 sau 55 de ani, în funcţie de ocupaţia lor. Locuitorii din zonele rurale din China intră sub incidenţa unui sistem de pensionare diferit.
„În conformitate cu principiile voluntariatului şi flexibilităţii, vom avansa în mod constant şi ordonat reforma de amânare progresivă a vârstei legale de pensionare”, a declarat duminică Partidul Comunist Chinez, aflat la putere. Planul, împreună cu alte câteva reforme-cheie, au fost publicate într-o rezoluţie la trei zile după ce conducerea ţării a încheiat cea de-a treia Plenară al Chinei, o reuniune politică majoră care are loc la Beijing la fiecare cinci ani.
Confruntaţi cu scăderea ratei natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei, factorii de decizie politică din China vorbesc de peste un deceniu despre creşterea vârstei de pensionare.
La plenara din 2013, un organ decizional de vârf al Partidului Comunist a declarat că a devenit necesar să se „studieze şi să se formuleze” o politică de creştere a vârstei de pensionare. Opt ani mai târziu, în plină pandemie de Covid-19, cabinetul chinez a inclus politica în următorul său plan cincinal, ceea ce înseamnă că schimbările ar putea intra în vigoare înainte de 2025.
Deşi guvernul nu a anunţat niciun detaliu în weekend, un raport din decembrie al Academiei Chineze de Ştiinţe Sociale, un grup de reflecţie guvernamental de top, a estimat că toată lumea se va pensiona la 65 de ani în cele din urmă.
În 2019, acelaşi grup de reflecţie a prognozat că fondul de pensii de stat al Chinei se va epuiza până în 2035 din cauza reducerii forţei de muncă. Anii de restricţii stricte legate de pandemie, care au micşorat visteria administraţiilor locale, ar putea face ca deficitul de pensii să fie şi mai grav.
La începutul anului trecut, mii de persoane în vârstă au protestat în mai multe oraşe mari faţă de reducerile mari ale costurilor lor medicale, temându-se că administraţiile locale îi vor pune să facă plăţi individuale pentru a acoperi deficitul.
FURIE PE REŢELELE SOCIALE
Chinezii au reacţionat cu furie pe reţeaua chineză de social media faţă de modificarea vârstei de pensionare, mulţi exprimându-şi nemulţumirea faţă de perspectiva accesului întârziat la pensie. Tinerii s-au plâns, de asemenea, că vor avea mai puţine locuri de muncă dacă lucrătorii în vârstă vor rămâne mai mult timp în câmpul muncii. Pe Weibo, hashtag-ul „avansarea reformei de amânare a vârstei de pensionare” a fost unul dintre cele mai frecvente subiecte începând de duminică.
Unul dintre cele mai apreciate comentarii spune: „Vă rugăm să fiţi conştienţi: amânarea vârstei de pensionare înseamnă doar că nu puteţi primi pensia până foarte târziu. Nu garantează că veţi mai avea un loc de muncă înainte de asta!”
„Tinerilor le este greu să găsească locuri de muncă, dar persoanelor în vârstă nu li se permite să se pensioneze. Ce vreţi să faceţi? Cum puteţi îndrăzni să încurajaţi oamenii să aibă trei copii?”, a comentat un alt utilizator Weibo, referindu-se la planurile guvernului de a stimula populaţia în scădere a Chinei.
Pe Xiaohongshu, echivalentul chinez al Instagram, hashtag-ul „vârsta de pensionare” a atras, de asemenea, aproximativ 100 de milioane de vizualizări până marţi dimineaţă. „Întârzierea vârstei de pensionare pe „bază voluntară”? La fel cum generaţia în vârstă a fost forţată „voluntar” să aibă un singur copil sau a fost concediată din întreprinderile de stat?”, scrie un utilizator Xiaohongshu.
PROBLEMELE DEMOGRAFICE ALE CHINEI
Rata şomajului în rândul tinerilor din China a crescut la niveluri istorice după pandemia de Covid-19. Chiar şi după ridicarea restricţiilor, angajatorii continuă să renunţe la angajări pe măsură ce economia încetineşte.
Măsurile drastice luate de guvern în sectoare precum cel tehnologic, cel imobiliar şi cel al meditaţiilor private, cândva cele mai mari angajatoare de absolvenţi de facultate, au eliminat multe locuri de muncă disponibile pe piaţă. O nepotrivire structurală a exacerbat problema, deoarece absolvenţii optează pentru locuri de muncă de birou în detrimentul celor care presupun muncă fizică, în timp ce fabricile se luptă să angajeze lucrători.
Lipsa locurilor de muncă de calitate ar putea agrava criza demografică din China. Chiar dacă guvernul a relaxat limita privind numărul de copii permis unui cuplu, a lansat campanii naţionale care încurajează familiile să aibă mai mulţi copii şi a oferit facilităţi financiare, dorinţa chinezilor de a avea copii este aproape cea mai scăzută din lume.
Populaţia ţării a scăzut în ultimii doi ani, anul 2023 marcând cea mai scăzută rată a natalităţii de la fondarea Chinei comuniste în 1949. Anul trecut, China a fost depăşită de India ca cea mai populată ţară din lume.
