Liderii europeni au subliniat vineri, în Muntenegru, „imperativul geostrategic” al extinderii UE către Balcanii de Vest, dar au subliniat ideea unei integrări treptate în blocul comunitar pentru a dinamiza procesul în care unii dintre candidaţi aşteaptă de mai bine de 15 ani. UE trebuie să-şi dovedească disponibilitatea şi capacitatea de a accepta noi membri şi de a accelera procesul de extindere, au declarat liderii blocului, în cadrul unei întâlniri cu omologii lor din şase ţări din Balcanii de Vest care speră să adere în curând, relatează AFP şi The Guardian.
„Uniunea Europeană trebuie să demonstreze că este capabilă şi dispusă să se extindă, iar noi vrem să discutăm acest lucru aici”, a declarat vineri reporterilor cancelarul german, Friedrich Merz, la summitul de la Tivat, o mică staţiune balneară cunoscută mai ales pentru portul său şi pentru super-iahturile sale.
„Există o serie întreagă de întrebări la care trebuie să răspundem împreună, dar mai presus de toate trebuie să fie clar că această parte a Europei îşi are locul în viitorul UE”, a spus Merz.
Faptul că nu s-au mai alăturat noi membri de 13 ani a evidenţiat „deficienţe” ale blocului, a adăugat el.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a participat la summit alături de Merz, de preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi de prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a afirmat că UE trebuie „să accelereze procesul de extindere şi să-l facă mai credibil”.
Preşedintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a cărui ţară, cu o populaţie de doar 630.000 de locuitori, este cea mai avansată în demersul său de aderare la UE şi speră să se alăture blocului până în 2028, a fost gazda reuniunii.
Extinderea a urcat pe agenda de priorităţi din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Kievul fiind dornic să adere la bloc pentru a se ancora în curentul principal al Europei, iar oficialii UE declarând că Uniunea trebuie să se extindă pentru a reduce influenţa puterilor străine din vecinătate.
De la începutul invaziei ruseşti pe scară largă, în februarie 2022, Ucraina şi Moldova s-au alăturat rândului ţărilor care doresc aderarea, alături de ţările balcanice care speră să adere: Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia.
Cu toate acestea, procesul de aderare este lung şi complex, implicând ani de negocieri şi modificări legislative, precum şi aprobarea tuturor celor 27 de state membre ale UE la fiecare etapă. Chiar şi Muntenegru, care şi-a depus cererea de aderare în urmă cu 18 ani, se confruntă cu obstacole, iar mulţi oficiali consideră că obiectivul său pentru 2028 este ambiţios.
FRANŢA ŞI GERMANIA PLEDEAZĂ PENTRU „INTEGRARE TREPTATĂ”
Franţa şi Germania au profitat de reuniunea de la Tivat pentru a promova ideea „integrării treptate” în bloc. „Împreună cu Germania, am propus un proces de integrare treptată consolidat”, a declarat Macron reporterilor de la summit.
El a explicat că propunerea ar putea însemna că o ţară care s-a aliniat la UE în privinţa anumitor criterii ar avea dreptul să se alăture anumitor formate ale blocului, de exemplu participând la reuniunile Consiliului European ale liderilor UE.
Ideea unei integrări „pe jumătate” câştigă teren. Preşedintele sârb, Aleksandar Vučić, şi prim-ministrul albanez, Edi Rama, au cerut recent o integrare mai rapidă în piaţa unică şi în spaţiul Schengen pentru noii membri, în schimbul renunţării la dreptul de veto.
The Guardian a relatat săptămâna trecută că oficialii UE iau în considerare refuzarea dreptului de veto noilor membri pentru o perioadă de câţiva ani, pentru a preveni repetarea experienţei blocului cu fostul lider maghiar Viktor Orbán, care a blocat în repetate rânduri deciziile UE.
Merz a sugerat, de asemenea, că Ucrainei i s-ar putea acorda un nou statut de „membru asociat” – ceea ce ar permite oficialilor ucraineni să participe la summiturile UE şi la reuniunile ministeriale, dar fără drept de vot – ca o etapă intermediară către aderarea deplină.
Extinderea, a spus Macron, „este foarte importantă din punct de vedere geopolitic, deoarece această regiune este, de asemenea, locul în care este în joc independenţa Europei în ceea ce priveşte energia, securitatea şi rutele de migraţie”.
„Extinderea este pentru noi o necesitate geostrategică, precum şi o investiţie pe termen lung în pacea, stabilitatea şi securitatea noastră”, a întărit şi Ursula von der Leyen, recunoscând că procesul de aderare trebuie „să devină mai dinamic”.
Situată geografic în inima Europei, regiunea Balcanilor de Veste este şi strategică din punct de vedere geopolitic pentru a contracara influenţele Rusiei şi Chinei, doi actori economici foarte importanţi în această zonă.
„OBOSEALA” AŞTEPTĂRII
Dar procesul îndelungat de aderare a dus la o scădere semnificativă a sprijinului pentru aderare în rândul unor ţări balcanice. În Serbia, care menţine legături strânse cu Moscova, sprijinul public pentru aderare a scăzut sub 50%.
Bruxellesul a afirmat de mult timp că cele şase state balcanice se vor alătura împreună, dar Muntenegru şi Albania sunt acum considerate favorite. Oficialii au declarat că este puţin probabil să se facă paşi mari la summitul de la Tivat, accentul fiind pus pe modul în care UE poate îmbunătăţi viaţa oamenilor din regiune.
Însă, în faţa unor ţări care sunt candidate de peste 15 ani şi a unui proces de aderare care se află în impas, reafirmarea angajamentului nu este întotdeauna suficientă şi tocmai de aceea Franţa şi Germania au profitat de ocazie pentru a susţine ideea unei „integrări treptate”.
„Am propus, împreună cu Germania, un proces de integrare treptată consolidată”, a explicat vineri dimineaţă preşedintele francez Emmanuel Macron, „adică, atunci când o ţară a avansat şi a reuşit să integreze acquis-ul comunitar într-un anumit domeniu, aceasta să poată începe să integreze formatele Uniunii Europene în acel domeniu”, a explicat el. De exemplu, ar fi posibil ca o ţară aliniată 100% la politica externă a UE să participe la anumite Consilii Europene.
Ideea unei integrări „pe jumătate” este din ce în ce mai discutată, dar aceasta nu trebuie să umbrească aderarea „pe merit”, au reamintit toţi liderii europeni.
„Aşa cum a spus preşedinta von der Leyen, un proces bazat pe merit nu înseamnă un proces lent, ci înseamnă că, atât din partea instituţiilor Uniunii Europene, cât şi din partea statelor candidate, fiecare trebuie să lucreze mai repede şi mai mult, iar acesta este angajamentul nostru”, a punctat preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Problema alinierii candidaţilor la politicile europene se pune în special în cazul Serbiei – care rămâne apropiată de Moscova şi nu a impus niciodată sancţiuni Rusiei de la începutul războiului din Ucraina în 2022.
„Serbia are cale liberă către Uniunea Europeană. Cu toate acestea, Serbia trebuie să decidă, de asemenea, unde se situează. O politică de ezitare între Rusia, China şi Europa nu este posibilă”, a subliniat cancelarul Merz.
Serbia se numără, de altfel, printre cele mai eurosceptice ţări din regiune, iar sprijinul populaţiei pentru aderare nu ajunge la 50%. Dar preşedintele său a asigurat de la Tivat că ţara sa se află pe „drumul către UE”.
„Acesta este obiectivul nostru strategic”, a asigurat Aleksandar Vucic, adăugând că va fi necesar să „se realizeze numeroase reforme”.
